Friday
(October 11’19) marked a beautiful
warm and sunny day of autumn, when I was delighted to meet with a groups of
good friends to share, ponder and discuss special life situations which
emphasize gratitude, thankfulness and appreciation.
This time I’ve greeted my friends with a piece of classical music, called “Ode to Joy” (Romanian: "Oda bucuriei"), composed by Ludwig van Beethoven, which brought upon a relaxing wave of peace, totally appropriate for the occasion.
After we all settled in, our program continued with a number of life related stories my guests openly and candidly shared, which in essence I will list below:
- Firstly, our friend Dorina Aldea shared with the group an essay featuring the enormous gratitude she had in her heart when her first grandson was borne (13 years ago, on January 1st), after a very challenging period of 10 hours of intense labour, where 2 lives were at risk, but saved by a very competent and devoted medical doctor on duty at that time. When the new baby came into this world, all the pain has been forgotten by everyone, being replaced by joy and gratitude. Nowadays Julian is a lovely, smart and athletic teenager who defines happiness as the time spent with family and the freedom to choose his favorite playing activities…through his eyes, both his grandparents (Dorina & Stefan) are wonderful heroes; at the same time, his grandparents are reaching every day higher and higher realms of sincere appreciation for all what life has to offer.
- After that, our dear Asiza D. shared with the entire group a significant chapter of her life, when after 30 (thirty) years she reunited with her tween sister. A life story which emphasizes courage, love, compassion, dignity, respect and above all gratitude. The entire audience was truly touched, while we all were listening to Asiza’s words in deep silence, with misty weeping eyes.
- Further, our friend John S., who is also a medical doctor in his professional life, graciously shared with the group how rewarding it is to be able to help people in need and how important it is to remain positive under harsh life circumstances. Also, he reminded that in life the true satisfaction is given by the dedication you put into your profession, rather than focusing on the secular aspect of it.
This time I’ve greeted my friends with a piece of classical music, called “Ode to Joy” (Romanian: "Oda bucuriei"), composed by Ludwig van Beethoven, which brought upon a relaxing wave of peace, totally appropriate for the occasion.
After we all settled in, our program continued with a number of life related stories my guests openly and candidly shared, which in essence I will list below:
- Firstly, our friend Dorina Aldea shared with the group an essay featuring the enormous gratitude she had in her heart when her first grandson was borne (13 years ago, on January 1st), after a very challenging period of 10 hours of intense labour, where 2 lives were at risk, but saved by a very competent and devoted medical doctor on duty at that time. When the new baby came into this world, all the pain has been forgotten by everyone, being replaced by joy and gratitude. Nowadays Julian is a lovely, smart and athletic teenager who defines happiness as the time spent with family and the freedom to choose his favorite playing activities…through his eyes, both his grandparents (Dorina & Stefan) are wonderful heroes; at the same time, his grandparents are reaching every day higher and higher realms of sincere appreciation for all what life has to offer.
- After that, our dear Asiza D. shared with the entire group a significant chapter of her life, when after 30 (thirty) years she reunited with her tween sister. A life story which emphasizes courage, love, compassion, dignity, respect and above all gratitude. The entire audience was truly touched, while we all were listening to Asiza’s words in deep silence, with misty weeping eyes.
- Further, our friend John S., who is also a medical doctor in his professional life, graciously shared with the group how rewarding it is to be able to help people in need and how important it is to remain positive under harsh life circumstances. Also, he reminded that in life the true satisfaction is given by the dedication you put into your profession, rather than focusing on the secular aspect of it.
-
Next, Sandu O. enumerated several
modalities of how a person could reach and maintain a balanced state of happiness
and content, mentioning that in fact the meaning of these two desired feelings are
very different from person to person.
-
Then, our dear Emilia approached the
subject from a different angle wondering if happiness is really an option,
especially if one is facing a controversial life situation; in other words, how
far you need to push and when you need to let it go, without compromising
gratitude (the subject of discussion)
or hurting your feelings while staying true to yourself.
-
At this point, Anca P. reminded
how important and challenging it could be at the same time to continue to
remain happy and grateful about something when you can’t control the situation.
-
Additionally, Camelia refreshed that life taught her that for each difficult situation (generally regarded as ‘insoluble’)
there could be found at least two solutions if you are willing to change
perspective. Also, she shared that in her experience, during the most
challenging situations of her life a strong bonding between parties involved occurred,
which lead to lasting unforgettable memories.
-
Furthermore, Ilena shared a
number of old precious memories and then recited for the group the beautiful
poem called “Autumn“, by Rainer Maria Rilke (which
is published in comments section, both in English & Romanian languages).
-
Also, our dear friend Lidia reminded
that we can create our own happiness by being simply grateful. To her,
gratitude feels like a flame which grows the more you spread it, and the
further it goes the bigger it gets.
-
Subsequently, Mioara told
us that after she moved to Canada she is still thinking of her home country (Romania), and how it is to live in
between two worlds, but nonetheless grateful to be close to her two sons.
-
After that, our friend Maria commented
seemingly along the same lines, expressing her gratitude for Romania (the homeland where most of us were formed
& reached a certain level of expertise in our professions), which she
left with a suitcase (like most of us)
and then moved to Canada (the adopted
country, which is allowing us a continuous growth in a balanced climate of
peace and respect).
-
Then, our dear friends Dana and Adrian S. , who just returned from a
vacation in Romania share their recent experience in home land – an experience filled
with lots of family memories when both further realized how time is changing
people and perceptions; moments to ponder and be grateful for the present.
Our group conversations were open, genuine, lengthy and full of spark…as usual by now, we wrapped up the night with light refreshments brought for the occasion, good cheer and heartfelt greetings we extended to each other for the coming Thanksgiving Day!
While at the page of "giving", this time we also gathered few donations so in December we could put together a number of bags for homeless people, when the cold weather will strike.
Our group conversations were open, genuine, lengthy and full of spark…as usual by now, we wrapped up the night with light refreshments brought for the occasion, good cheer and heartfelt greetings we extended to each other for the coming Thanksgiving Day!
While at the page of "giving", this time we also gathered few donations so in December we could put together a number of bags for homeless people, when the cold weather will strike.
On the other hand, I feel it is
important to refresh that the essence of "giving" could touch the core of every
human being, while bringing along joy and peace, because generosity has the
capability to create a stronger community and ultimately a happier society for
everyone!
Without any doubt, we all had a rewarding evening, filled with a very special sense of togetherness, for which I’m sending along my sincere gratitude to each guest.
Without any doubt, we all had a rewarding evening, filled with a very special sense of togetherness, for which I’m sending along my sincere gratitude to each guest.
Until we meet again, my best wishes
to all for a pleasant rest of autumn!
Alice
Alice
This
event has been delivered in Romanian Language, featuring Romanian
culture.
28 comments:
Poem: “AUTUMN“, by Rainer Maria Rilke
The leaves are falling, falling as from far,
As if far gardens in the skies were dying;
They fall, and never seem to be denying.
And in the night the earth, a heavy ball,
Into a starless solitude must fall.
We all are falling.
My own hand no less
Than all things else; behold, it is in all.
Yet there is One who, utter gentleness.
“TOAMNA”, de Rainer Maria Rilke
Cad frunzele, cad de departe, parcă
s-ar veșteji în ceruri grădini îndepărtate;
cu gesturi de negare cad mereu.
Și cade-n nopți adînci pămîntul greu
de lîngă stele în singurătate.
Noi toți cădem. Mîna de colo cade.
Și altele, și toate, rînd pe rînd.
Dar este Unul care ține-n mînă
căderea asta, nesfirșit de blînd.
Draga Alice,
Cu totii am petrecut o seara linistita alaturi de oameni blanzi si placuti pentru care iti multumesc!
Dorina Aldea: a deveni bunica este un lucru minunat. Cand vorbesti despre primul nepot ai vocea gatuita si ochii umezi. Primul nepot, de la unicul tau copil ajuns pe lume in seara aceea, de 1 ianuarie, de An Nou, a aparut o noua viata. Recunostinta fata de ce s-a intamplat in aceea noapte memorabilia dainuie si acum, dupa atatia ani. Am citit ca bunicii sunt oameni cu argint in par si aur in inima.
Azisa Demetrian: o poveste desprinsa parca din filme, dar totusi cat se poate de reala. O poveste mai mult decat emotionanta. O poveste despre doi oameni minunati, parintii tai adoptivi. Tu multumesti parintilor tai pentru iubirea pura, avand recunostinta pentru toate sacrificiile facute pentru tine. Ei au ramas ingerul copilariei tale. Ingerul care ti-a luminat calea in viata si ti-a dat curajul de a continua sa ramai un om onest si plin de recunostinta.
Sandu Oprea: cand vorbesti despre fericire, ti se lumineaza fata. Se spune ca in viata noastra de zi cu zi trebuie sa ne dam seama ca nu fericirea ne face recunoscatori, ci recunostinta ne face fericiti.
Va multumesc la toti pentru amintirile depanate!
Draga mea Alice,
A fost o seara de neuitat.
Mulțumesc mult ca mai invitat sa particip, am avut ocazia să-mi exprim ce am pe suflet gratitudinea care o am pentru părinți mei dragi, Petre și Asiz Demetrian.
Nu este nici o zi să treacă sa nu ma gândesc la părinți mei și să-mi exprim aprecierea care eu am pentru ei.
Mi-a făcut mare plăcere să întâlnesc și alți români, persoane inteligenți și cu suflet bun.
Apreciez foarte mult prietenia noastră, și înțeleg de ce tu și mama mea ați fost prietene bune, ești o persoana de minune.
Abea aștept sa ne întâlnim din nou împreuna mi-am dat seama cât de mult îmi place sa ascult persoane vorbind in limba Romană pe tema literară.
In viitor o sa aduc câteva picturi făcute de mine și o sa explic seminificare lor si mi-ar face mare plăcere sa recit o poezie compusă de mama care are legătura cu pictura.
Cu mult drag,
Asiza
Ca de ficeare data cind particip la serile organizate de Alice, simt ca ma deconectez de tumultul vietii si ma regasesc in mijlocul unor oameni care au probleme zilnice si sint ocupati, dar cu toate acestea iubesc literatura. Subiectul acestei intilniri a fost foarte potrivit cu celebrarea sarbatorii de "Thanksgiving" si in acelasi timp a fost nespus de interesant sa ascult povesti pentru care multi dintre cei prezenti se simt recunoscatori si nu uita sa isi exprime multumirea pentru faptele pe care alte personae le-au facut in viata lor. A fost o seara plina de amintiri si intimplari care mi-au atins sufletul ascultindu-le.
Sint fericita ca fac parte din acest grup si vreau sa imi exprim multumirea fata de toti cei care participa la aceste seri.
Dana Secu
Draga Alice multumesc pentru invitatia la Seara Literara cu tematica despre Gratitudine. Noi, toti cei prezenti la intalnire am fi putut vorbi la nesfarsit pe aceasta tematica. Cu totii de-a lungul anilor am avut experiente care ne-au adus la intalnirea cu aprecierea cu recunostinta, cu gratitudinea. Este o energie unica si momentul in care o simtim si o exprimam, ni se schimba vibratia devenim mai buni, mai intelegatori si deschsi. Suntem recunoscatori unii fata de altii, fata de-o mana intinsa, fata de-o situatie neasteptat de favorabila, recunoscatori sansei, reusitei, si ne aratam gratitudinea prin multumiri, prin caritate, prin gesturi care ne sunt dictate de instinct.
M-a impresionat nespus de mult povestea de viata a artistei Asiza Demetrian. Ce experienta, ce emotii unice, cata frumusete si candoare, cata delicatete si toate culminand cu momentul reuniunii celor doua surori gemene dupa 47 de ani. Un fantastic exemplu de gratitudine.
Toate istoriile amintite de noi au fost puternice pentru ca au fost intamplari adevarate, traite, intamplari de viata care ne-au adus la intalnirea cu gratitudinea. Cred ca este foarte important sa ne exprimam GRATITUDINEA de fiecare data si sa nu lasam neobservate si neimportante actiunile celor care ne-au ajutat sa ajungem la o rezolvare, o implinire sau sa depasim situatii grele, sau periculoase. Oricat de mic ar fi ajutorul, trebuie recunoscut, trebuie apreciat.
Sunt recunoacatoare fiecaruia dintre noi care a venit la intalnire si si-a deschis sufletul.
Inca o data multumesc draga Alice pentru fantastica seara de Vineri, Octombrie 11. Inca o data, La Multi Ani Fericiti, dat fiind ca am aflat la intalnirea noastra ca era si aniversarea zilei tale de nastere. Pozele sunt minunate! Multe bucurii, noroc si sanatate.
Anul acesta, in Canada, Ziua Recunostintei a fost sarbatorita luni, 14 octombrie. Pana sa ajungem aici, noi nu stiam despre existenta acestei sarbatori, dar acum ii dam importanta cuvenita, pentru ca avem pentru ce sa aducem multumiri, cu prisosinta.
De altfel, fiecare dintre noi stie ca nu e suficienta o zi, ca nu e suficient un “Multumesc, Doamne!” sau un “Multumesc” pentru binefacatori, totusi aceasta este ceea ce ramane in cele din urma, in eternitate – legatura cu Dumnezeu si cu oamenii care s-a nascut in urma recunostintei.
Asa privind lucrurile, cred ca Ziua Recunostintei poate deveni cu adevarat si sarbatoarea noastra, sarbatoarea noului ‘Acasa’ propunand-o ca pe o sarbatoare (cereasca si terestra) in care, pur si simplu, te uiti la viata ta si la ce este in ea sa-i multumesti lui Dumnezeu pentru toate.
Putem multumi, de pilda, pentru ca exista aceste intalniri prietenesti, caci ce tristi am fi fara ele! Putem multumi, de pilda, Canadei, pentru ca ne-a ajutat sa supravietuim si ne-a oferit o mare sansa de a ne ridica la demnitatea normala.
Datoram, totodata, recunostinta tarii de unde venim, unde ne-am nascut, unde am crescut, unde ne-am format, cat si celor care au contribuit la formarea noastra fie ei parinti, profesori, prieteni, etc.
Suntem recunoscatori si tie, draga Alice, pentru organizarea acestor Seri Literare. Aici este locul unde ne adunam un grup de prieteni, locul unde facem un schimb de pareri, un schimb de energii pozitive, un loc in care nu ne sfiim sa discutam despre bucurii, despe fericire, satifactii, un tumult de trairi. La aceasta intalnire comentariile legate de recunostinta au fost diferite. Unii dintre noi si-au exprimat recunostinta fata de unele momente petrecute in viata; fie cu bucurie, fie cu haz, fie cu lacrimi in ochii, dar toate aceste cuvinte care exprima recunostinta, sunt cuvinte care zidesc si insenineaza sufletul.
De cand eram copil, printre primele cuvinte pe care mama m-a invatat sa le spun au fost “te rog”, “multumesc” si “cu placere”.
"Tine mine ca universul nu se invarte in jurul tau, nimeni nu iti este dator cu nimic, iar atunci cand cineva te ajuta, si o face din suflet merita cel putin un multumesc" era una dintre povetele mamei mele.
Asa se face, draga Alice, ca n-am uitat aceasta povata si-n aceasta zi, cu recunostinta si dragoste, pentru tot ceea ce faci, iti multumesc!
Dorina Cornelia Aldea
Recunoștința , o tema pentru care ar trebui să curga multa cerneală. In umila-mi parere, recunoștința este si ea parte din fericire, să realizezi cât ești de binecuvântat, cat de multe daruri ți-a hărăzit bunul Dumnezeu, cât de inclinat ți-e talgerul in balanța iubirii sau cât de multe haruri s-au strâns în tine de la bunii si strabunii tăi, înseamă cred, să te întorci mereu la filoanele de constantă gratitudine și fericire.
Mulțumesc pentru cele văzute și nevăzute, pentru apa care poate pe nedrept știința a trecut-o la neînsuflețite, pentru bucuria de avea un ceai aburind sau de a mă răsfăța cu o baie caldă, într-o seară de toamnă. Apa atat de obișnuita și care este pentru mulți un lux.
Mulțumesc întâlnirilor miraculoase care mi-au luminat meteoric cerul vieții. Cum un drag participant la seara culturală a menționat, in viața fiecăruia dintre noi există oameni cometă, și-i numesc așa pentru că “icona [lor] incet pe cer se suie”, pe cerul existenței noastre, pentru a-naripa visul/le ce va’ să devină realitate. Miraculoase aripi de ingeri, ce ne-au schimbat sau ne-au marcat destinul. Sunt atat de mulți... Dumnezeule ce binecuvantare! Amintesc aici, cu pioșenie, cu recunoștința acele mari întalniri de unde izvorăsc mai toate biruințele noastre. Cunoscutul om de știința Neil Degrasse Tyson povestea de întalnirea cu savantul Carl Segan, cineva ne amintea de un medic care, ca-n “Steau fara nume”, a poposit într-un oraș pentru a marca destinul celui ce avea, la rându-i, să devina medic; pentru cineva poate fi Pavel Coruț - cu marca-i inconfundabilă; pentru mine au fost și înca sunt mulți, foarte mulți. Cu teama ca citindu-i “abordez imaginea gigantului spre a-mi adauga si mie doua degete la creștet” am să-i amintesc aici pe câțiva: Ruxandra Oteteleșanu, Ana Barcan, Boris Ciornei, Irina Lowendal, Miriam Răducanu, Parintele Galeriu...
Mulțumesc pentru oceanul de iubire în care am fost scufundata incă de la naștere. Parinții - frumoșii mei părinți al caror gând ma protejeaza continuu, sora mea ce a stat in fața glonțului pentru a ma ocroti (22 decembrie1989), dragului meu soț si copiilor mei buni...și fară doar si poate, vouă prietenilor de suflet de a căror întâlnire mă bucur, pentru că mă înnobileaza, mă incalzește și mă ințelepțește.
Multumesc mult draga mea Alice.
Minunata traditie a Thanksgiving-ului de pe continentul Nord American m-a umplut de mirare, incantare si reflectie. Ma intreb de ce oare noi nu am celebrat, in lungul sir al sarbatorilor de peste an, acest minunat obicei, care ne-a surprins pe noi, emigrantii, cu unicitatea sa, pe cat de simpla pe atat de profunda.
E o zi in care cei apropiati, familie si prieteni, sunt invitati la o cina, cu curcanul rumenit tronand in centrul mesei, moment in care invitatii se prind de maini si aduc multumire abundentei cu care i-a daruit cel de Sus.
Si eu am fost poftita la cina, am simtit si eu vraja momentului recunostintei si am cugetat – cat de multe momente din viata esti dator sa nu le treci neobservate si sa multumesti in fiecare zi.
Revenind la seara cu Alice si prietenii : am trait emotiile recunostintei in fiecare din povestile depanate cu glasuri sugrumate de emotie si impletite cu lacrimi pe obrajii infierbantati de darul nemasurat al recunostintei.
Maria
Ca de obicei, seara din cercul literar găzduit de Alice dedicată Recunoștinței a fost o seară specială, cu o încărcătură emoțională deosebită! Povestea vieții Asizei, momentele unice trăite de doamna Aldea la nașterea nepoțelului (ca să enumăr doar două din poveștile de viață auzite), mi-au întărit și mai mult convingerea că drumul ales de mine (aducerea în fața a cât mai multor oameni a ideii că Fericirea este la îndemâna fiecăruia) este cel bun! Da, fiecare avem în viață momente bune, și momente mai puțin bune, dar modul de abordare al lor ne definește viitorul! Dacă le abordăm corespunzător, le rezolvăm și ne bucurăm (vom fi fericiți)! Dacă nu, vom fi nefericiți și ne vom întreba - probabil - de ce ni se întâmplă nouă așa ceva!
Da, doamna Mioara Sitoianu! Când vorbesc despre fericire mi se luminează fața pentru că am un sentiment fantastic de plăcut știind că pot împărtăși cât de puțin din ceea ce știu cu oamenii care mă ascultă! Din 10 oameni, 100 de oameni, dacă unul ajunge să fie fericit ca urmare a sfaturilor mele, am un sentiment de împlinire fantastic! Eu știu că noi, oamenii, putem fi fericiți într-o societate fericită, în care toți oamenii (sau marea majoritate!) sunt fericiți!
Și cum tot suntem la capitolul Recunoștință, eu îi sunt deosebit de recunoscător domnului Pavel Coruț! De la dânsul am învățat cum să am succes în tot ceea ce fac, cum să gândesc întotdeauna pozitiv, cum să fiu întodeauna fericit, și mai ales cum să-i învăț și pe cei din jurul meu acest lucru!
Mulțumesc mult Alice pentru încă o seară deosebită!
Sandu
Calde multumiri lui Alice ce ne-a dat ocazia sa ne oprim putin din tumultul vietii cotidiene, sa reflectam la motivele pentru care ne simtim recunoscatori. Intimplari de viata, si de suflet, pe care le-am impartasit in timpul sesiunii de toamna a Cercului cu persoane de aceeasi simtire m-au facut sa reflectez asupra lucrurilor importante in viata. Asa cum Alice a mentionat in timpul intilnirii, pentru emigrantii care simt lipsa familiei si a prietenilor apropiati de acasa, este important sa aiba in tara de adoptie o persoana sau un grup inspre care sa se poata indrepta cu sufletul deschis, in clipele de cumpana. Ma bucur ca am gasit in membri Cercului un astfel de grup.
Anca
Multumesc, Alice, pentru o seara minunata, incarcata emotional pana la punctul in care fiecare dintre cei de fata traia ceea ce impartaseau ceilalti ca pe propria sa experienta. Am avut sentimentul ca fiecare dintre noi a realizat ca purtam adanc in suflet o nevoie de a pune in cuvinte acele trairi profunde de compasiune, recunostinta si ca nu totdeauna e usor sa le exprimi; cand o faci insa, te simti impacat si inaltat si parca mai intelept si mai iertator fata de altii si, poate, fata de tine insuti.
Ileana Madularu
Ce seara minunata!
Ce e mai frumos decat sa multumesti pentru ce ai primit de la parinti, prieteni, cunoscuti, necunoscuti, destin?
Chiar si pentru incercari si nereusite trebuie sa mutumim pentru ca ne invata lectii, ne fac mai bogati.
Important e sa nu uitam s-o facem la timp, sau chiar si mai tarziu.
Asa putem inchide un cerc de energie pozitiva care ne hraneste atat pe noi cat si pe cei din jur.
Sa multumim, dar si noi sa daruim la randul nostru e foarte important. De aceea salut initiativele tale Alice de a darui celor din jur, celor ce sunt singuri sau uitati de soarta si abia astept sa pot contribui in masura in care voi putea la acestea.
Lidia
Salut, Sandule!
Mulți oameni se întreaba: ce este fericirea?? Mulți gândesc și declară că fericirea este doar o bucurie mai poleită și mai puțin durabilă. Că este ca o Fată Morgană, și că, oricum, durează prea puțin ca să merite s-o vânezi, iar linia dintre fericire și mulțumire este foarte subțire. Eu sunt unul dintre cei zeci, sute de oameni care, dupa argumentele tale, pot spune cu siguranta, că fericirea exista și că «fericirea este la îndemâna fiecăruia».
Am vârsta pe care o am și mi-e drag de ea. Am riduri, dar nu le ascund. Acolo îmi sunt și urmele tristetii, dar și semnele fericirii. Si chiar daca fericirea a stat doar pentru cateva clipe recunosc că am trait-o, că am simtit-o și că am plutit pe aripile ei nevăzute. Si, mai cred că am alăturat, mereu, fericirea cu divinitatea pentru că asa am simțit, ca ea, fericirea, a venit la mine adusă din credința mea în Dumnezeu, în binele care, sigur, exista și pe care îl speram și îl cautam cu toții.
Ei bine, citeam undeva că: fericirea este un fluture, care dacă e urmărit, zboară să nu fie prins, însă dacă stai liniștit se poate așeza pe umărul tău.
Așadar, tie, Sandule, cât și tuturor prietenilor, din grupul “Alice & Friends”, va doresc să aveți liniște, armonie și pace iar fluturele fericirii, sa vi se așeze pe umeri.
Sa fiți fericiți!
Cu drag,
Dorina
Cu placere, Mioara...ma bucur ca te-ai simtit bine!
Intr-adevar amintirile depanate de catre invitati au avut o rezonanta adanca facandu-ne pe toti sa derulam ’filmul’ intamplarilor respective...o adevarata intoarcere in timp.
Pana la urmatoarea re-vedere iti doresc numai bine!
Alice
Draga mea Asiza,
Sincer ma bucur ca ai participat si ca ai reusit sa-ti deschizi sufletul pentru a impartasi cu invitatii serii un capitol important din viata ta. Intr-adevar, cu totii am petrecut impreuna o seara aparte, unde sensibilitatea, blandetea, candoarea, bunavointa s-au amestecat cu parfumul unor vremuri trecute facand ca amintiri personale, de neuitat, sa ne parvina tuturor intr-un mod cu totul si cu totul deosebit.
Parintii tai, Asiz si Petrus, mi-au fost foarte dragi si ma bucur nespus de mult de relatia frumoasa pe care am avut-o cu ei.
Cu mare placere o sa te astept si la viitoarele seri literare...o sa fie absolut deosebit ca in timp ce o sa admiram picturile realizate de tine sa te ascultam recitand poezii compuse de mama ta.
Te imbratisez cu mult drag,
Alice
Draga mea Dana,
Ca de obicei, mi-a facut o placere absolut deosebita ca si tu si sotul tau Adrian sa puteti participa. Exact asa cum spui, cu totii suntem ocupati, cu totii mergem la birou sau pe unde lucreaza fiecare, cu totii ne lovim de tumultul vietii (tumult care este mereu bogat si continuu), dar cu toate astea atunci cand reusim sa punem cateva ore deoparte pentru niste activitati legate strict de suflet parca ne simtim ceva mai liberi si ceva mai bogati...acea bogatie care ne este aproape de suflet, care ne ’hraneste’, acea bogatie pe care rugina nu o atinge.
Da, a fost o seara deosebita pentru ca am reusit sa vorbim (cu totii) de la suflet la suflet, nestingeriti, deschisi, intr-un mod sincer si degajat.
Ma bucur nespus de mult ca prin aceste activitati pe care eu ma stradui sa le organizez reusesc sa va aduc bucurie...bucuria voastra ma face sa-mi uit propria-mi oboseala...bucuria voasta sincera (pentru ca o simt) imi aduce si mie o mare bucurie!
Cu mult drag o sa va astept si la celelalte intalniri de grup.
Alice
Cu multa placere, draga Camelia...m-am bucurat mult ca ai putut sa fi alaturi de noi in acea seara!
Este adevarat ce spui...cu totii cred ca am fi putut vorbi ore in sir pe aceasta tema, care mie personal imi este foarte aproape de suflet.
De asemenea, iti multumesc frumos pentru ca ai fost draguta sa-ti iei cateva minute sa scri acest comentariu, pentru cuvintele apreciative transmise, pentru felicitarile aniversare, cat si pentru toate gandurile bune!
Cu mare drag o sa te astept si pe viitor.
Alice
Cu multa placere, draga mea Dorina si la randu-mi, cu sincera recunostinta iti multumesc pentru toata dragostea pe care mi-o oferi cu atata generozitate – dragoste ce-mi aduce aminte de parinti, de familie, de toti cei dragi si buni care mi-au luminat multi ani ai vietii.
Asa cum frumos spui, invataturile pe care tu le-ai primit de la parinti sunt aceleasi cu cele pe care la randul meu si eu le-am primit de acasa si ce folositoare s-au dovedit a fi de-a lungul timpului! Faptul ca anii multi care au trecut nu au diminuat cu absolut nimic intelepciunea primita si rasplatita, ne impresoara cu si mai multa recunostinta – acea recunostinta autentica, care de cate ori viata iti da ocazia, te bucura nespus de mult sa o re-afirmi, pentru ca in acelasi timp iti da posibilitatea sa-ti onorezi radacinile, strabunii, cultura de bastina...prin noi, glasul inaintasilor va strabate timpul intr-un continuu radiant.
Te imbratisez cu drag,
Alice
Cu multa placere, draga mea Emilia si la randu-mi iti multumesc pentru periplul plin de sensibilitate care ne incarca cu o profunda stare de bine, aducandu-ne in suflet un ton totusi nostalgic.
Acea icoana a stelei ce ”incet pe cer se suie” (asa cum frumos spunea candva marele Eminescu, in una din poeziile sale celebre), ”care era pe cand nu s-a zarit”, dar ”azi o vedem si nu e” deruleaza in minte si suflet atat de multe amintiri extrem de pretioase, pe care fiecare le purtam cu noi, cu piosenie si foarte multa recunostinta, indiferent pe unde ne duce cararea vietii! Acele amintiri, prin care (ca printr-un filtru magic) ne incarcam bateriile cu seva inconfundabila a strabunilor.
Este tare placut sa ne insotim pe acest drum special!
Iti doresc numai bine, draga mea!
Alice
Multumesc pentru succinta sinteza, Maria! Intr-adevar, asa cum spui, aceasta sarbatoare (”Thanksgiving Day”) este de o factura aparte, simpla si profunda....ca o adiere cu mireasma de toamna, ce te face sa devii parca ceva mai bun, parca ceva mai bland, parca ceva mai meditativ.
Pe de alta parte, amintirile impartasite de catre toti invitatii serii fiind in concordanta perfecta cu tematica aleasa au reusit sa creeze o atmosfera aparte, pasnica si linistitoare.
Ma bucur ca ai participat si cu mare placere o sa te mai astept si la intalnirile viitoare.
Alice
@ SANDU OPREA
Draga Sandu,
Iti multumesc frumos pentru participare, pentru mesaj, cat si pentru sustinere! Imi face o placere absolut deosebita sa-mi unesc eforturile cu oameni de bine, orientati inspre latura pozitiva a vietii, ce au preocupari frumoase si tintesc in a face ziua de azi mai buna decat cea de ieri, fara a se plange mereu cat de hectica este viata....acei oameni care au gratia de a fi, reusind totusi sa se bucure ca paharul este jumatate plin, nu neaparat jumatate gol.
De asemenea, iti multumesc frumos si pentru faptul ca prin tine am reusit sa intram in legatura cu dl. Coruț, care a scris asa de multe carti pline de sfaturi utile pentru fiecare om care doreste sa-si imbunatateasca viziunea de viata, avand la baza un pozitivism de-a dreptul fascinant. Ne bucuram mult ca ne-ai deschis o usa larga in aceasta directie si ca dl. Corut o sa participe via Skype la urmatoarea noastra intlanire de carte, ce o sa aiba ca tematica chiar una din cartile dansului, pe care tu ai tradus-o in limba engleza.
Recunostina ta fata de acela care a pus o piatra de temelie importanta la fundatia ta este nobila, iar faptul ca tu nu ai uitat acest lucru si il amintesti ori de cate ori ai ocazia este ceva ce ar putea inspira pe multi.
Inca odata, Sandu, ma bucur mult ca si tu si Luiza faceti parte din acest cerc si cu mare placere o sa va astept si la viitoarele intalniri de grup.
Cu bine,
Alice
@ DORINA CORNELIA ALDEA
Draga Dorina,
Inca odata, sincere multumiri pentru toate gandurile bune!
Cu drag,
Alice
Cu multa placere, Anca....ma bucur tare mult ca ni te-ai alaturat si ca subiectele de discutie pe care le aleg iti sunt de folos.
Asa cum ziceam si in timpul conversatiei de grup...in vremurile si in lumea in care traim, a avea ocazia sa discuti cu oameni de aceeasi cultura, intr-un cadru linistit, da posibilitatea fiecarui participant sa vina cu perspective noi de viata. Aceste situatii ne duc pe toti cu mintea inapoi in timp, pe vremea cand bunicii nostri se vedeau cu prietenii si cunoscutii pentru a mai depana povesti de viata, penru a mai putea impartasi experiente personale, sau pur si simplu pentru bucuria de a te revedea cu oameni ce au preocupari comune. Chiar si oamenii de stiinta din zilele noastre au produs nenumarate rapoarte ce demonstreaza ca acest fel de intalniri au capabilitatea sa reduca stresul, sa mareasca longevitatea si sa aduca fiecarui participant o bucurie rejuvenanta.
Ma bucur mult ca atunci cand timpul ne permite, ne putem intalni intr-un cadru asa de potrivit.
Pana la urmatoarea interevedrere iti doresc numai bine!
Alice
Cu multa placere, Ileana! Ascultandu-te cat de ocupata esti, sincer ma bucur ca timpul ti-a permis sa ni te alaturi. Asa-i cum spui...recunostinta exprimata intr-un mod dezinvolt are capabilitatea sa ne faca sa devenim parca ceva mai buni, parca ceva mai blanzi, parca ceva mai aproape unii de altii, percepand cu sufletul trairea exprimata de celalalt suflet de langa tine, emanand in acelasi timp o stare de pace profunda si linistitoare, care echilibreaza si tamaduieste.
Pana la urmatoarea intalnire iti doresc numai bine!
Alice
Ma bucur mult ca te-ai simtit bine, Lidia si iti multumesc pentru caldele cuvinte.
Da, asa cum am spus de cate ori am avut ocazia, consider ca este important sa dam dovada de mai multa umanitate, sa incercam sa judecam ceva mai putin pe vitregitii sortii si sa contribuim ceva mai mult la bunastarea unui alt suflet, intr-un mod simplu, altruist si dezinvolt.
Pana la urmatoarea re-vedere, iti doresc numai bine, Lidia!
Alice
Alice,
Thank you for the wonderful evening we had in October! Everyone was amazing, sincere and brought along great heart touching stories; I enjoyed them all and I’ve learned few awesome things that night.
To all, my best wishes!
Dr. John Slanina
You are most welcome, John, and many thanks back to you for this kind message! We all were glad to have you part of the circle, while enjoying your captivating sharing.
Indeed, it was truly amazing for each of us to be able to speak freely about matters that are near and dear to our hearts, featuring our most sincere gratitude for the many singnificant life moments as well as the special people whom we meet along the way – all in one making for a wonderful evening.
Until next time, a bunch of good wishes to you and your family!
Sincerely,
Alice
New comments are not allowed.