A yearly Romanian socio-cultural evening filled with literature,
history & Christmas cheer,
featuring Romania's National Day
featuring Romania's National Day
Given
that on December 1st is Romania’s National Day, this Saturday (November 30’19), I was truly grateful
to be able to organize an honoring event and invite a group of friends at the beautiful
facility of the New Westminster Arts Council in order to celebrate our country
of origin, our ancestors, while recalling old traditions specific to this time
of the year. Definitively it was a time to cherish and flourish!
I began the program with the Romanian Anthem (since we were honoring Romania's National Day), followed by the Canadian Anthem (since this is our county of adoption) – the musical notes filled the room with vibes of peace and authentic national pride.
Also, this evening I was truly happy to have with us again two guests of honor – Dr. Ovidiu Grecea together with his wife. Dr. Grecea is the General Consul of Romania and the Head of the Romanian Diplomatic Mission in Vancouver, as well as Plenipotentiary Minister of Romania in Canada.
I began the program with the Romanian Anthem (since we were honoring Romania's National Day), followed by the Canadian Anthem (since this is our county of adoption) – the musical notes filled the room with vibes of peace and authentic national pride.
Also, this evening I was truly happy to have with us again two guests of honor – Dr. Ovidiu Grecea together with his wife. Dr. Grecea is the General Consul of Romania and the Head of the Romanian Diplomatic Mission in Vancouver, as well as Plenipotentiary Minister of Romania in Canada.
At this event, Consul Grecea was kind to give us a briefing on his continuous
work of maintaining and propagating the value of the Romanian culture abroad,
and reminded that it is part of the officials’ mandate to make the famous Romanians
known far and wide in the world.
Consul Grecea comes often to my Romanian literary evenings, and each time he could join the
group we all are truly grateful, because for many of us he represents the country
we left behind, and when the country’s representative is present, somehow, it
feels that the distance between the country of adoption and the homeland shrinks,
making our hearts pulsating at a faster beat.
By commemorating our roots, we honor our ancestors and our traditions, fact
which makes us travel back in time, remembering our parents and grandparents,
most of whom are gone today, but whose memory will be eternal, no matter how far away
from home we are.
Then, my program continued with a number of interesting presentations, evoking famous Romanians, reciting poems, recalling dear traditions or reminding important pages of Romanian history, which I will list below.
For instance, personally, I was truly pleased to be able to introduce to the group the Romanian born writer and painter, Pnina Granirer, who is a fantastic artist!
Then, my program continued with a number of interesting presentations, evoking famous Romanians, reciting poems, recalling dear traditions or reminding important pages of Romanian history, which I will list below.
For instance, personally, I was truly pleased to be able to introduce to the group the Romanian born writer and painter, Pnina Granirer, who is a fantastic artist!
A
page of current history: Portrait
Pnina Granirer
Her
works are found in many private and Public Galleries collections, in Canada (some as Cultural Property donations),
the US, Chile, Europe and Israel.
Granirer
has always followed her own vision, taking risks by disregarding the trends and
fashions of the art world. Her work reflects her keen interest in history and
universal questions such as good and evil and the meaning of life.
Pnina's book ("Light Within the Shadows - A Painter's Memoir") will be discussed at my summer book club session (when the author will be present) and here is the link if you wish to procure it ahead of time.
Pnina's book ("Light Within the Shadows - A Painter's Memoir") will be discussed at my summer book club session (when the author will be present) and here is the link if you wish to procure it ahead of time.
In
the comments section, I’m publishing Pnina’s
biography, and for your further information, here I’m enclosing the link of a
short documentary featuring Pnina’s artistic work; this video was produced by
CBC and it was also shown on Knowledge Network.
After we all watched the video, the room for a little while was silent…a very expressive silence, which brought upon a profound sense of admiration, later expressed by each participant.
Then, I was truly happy to present 2 poems Pnina composed as a child. In my opinion, these handwritten poems, printed by a young girl speak so loud and clear about the love for peace, about the thirst for a normal life, about the beauty of a family staying strong during harsh times...and in the end, a nice touch proofing that light always prevails, which I find really inspirational! I was truly honoured to be able to recite her childhood, handwritten poems.
After we all watched the video, the room for a little while was silent…a very expressive silence, which brought upon a profound sense of admiration, later expressed by each participant.
Then, I was truly happy to present 2 poems Pnina composed as a child. In my opinion, these handwritten poems, printed by a young girl speak so loud and clear about the love for peace, about the thirst for a normal life, about the beauty of a family staying strong during harsh times...and in the end, a nice touch proofing that light always prevails, which I find really inspirational! I was truly honoured to be able to recite her childhood, handwritten poems.
Pnina was kind to provide few original
documents, and with her permission for this website only, I’ve put together a
concise collage, which reflects the sharing.
After that, my guests continued with a number
of varied presentations, which I will briefly share below:
- Our dear friend, Dorina Aldea,
read few paragraphs from a beautiful article she wrote, called: “Scrisoare de Ziua Ta,
Românie!” (this article also has been circulated by two other well-established Romanian publications: "Ziarul Natiunea" & "Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania")…with Dorina's permission, the entire article is published in comments section.
- Then our good friends, Sandu O.,
enumerated a number of famous Romanian inventors, which brought significant contributions
to humanity’s wellbeing with theirs inventions. Sandu’s presentation is
published in the comments section.
-
After that, our kind and dear friend Nicoleta
N. recited a poem followed by a short history, emphasizing the ancestor’s
love for the country’s flag. The presented materials are published in the comments section.
- Subsequently, Daniela read
to the group a page of history featuring fam. Golescu (few fragments from her long reading are published in the comments).
- And last, but not least, Teodor T. recited a poem (personal composition), which (with Teodor's permission) is published in the comments section, and shared with us all how important he believes it is to make sure our children will never forget the Romanian language.
- And last, but not least, Teodor T. recited a poem (personal composition), which (with Teodor's permission) is published in the comments section, and shared with us all how important he believes it is to make sure our children will never forget the Romanian language.
After
all the presentations were delivered, we raised up, singing together the Romanian
historic song, called “Treceţi batalioane Române Carpaţii” (“Romanian
Troops, Cross The Carpathian Mountains”) that made all our hearts beat
faster, filling them with gratitude and appreciation for the many sacrifices
our ancestors made so the Romanians would peacefully live nowadays in a united
country.
The
toast that followed was unanimous: “TRÃIASCÃ ROMÂNIA MARE!” ("LONGLIVE THE GREATER ROMANIA") –
we raised our glasses with (non-alcoholic) champagne to honor
this beautiful moment of peace and unity!
Also, while at this page, I would like to acknowledge that Maria Marcu had the original
initiative (as a surprise to me and to all) to bring from her home few popular costumes and several of my guests enjoyed trying
them on, while posing.
The program continued with a number of well-known Christmas carols, followed by refreshments and long conversations around the food we shared.
On the other hand, from a spiritual perspective, November 30th is
also known as Saint Andrew’s Day (which
is also a national and legal holiday in Romania) and at this time of the
year, exists the old traditional custom of planting wheat seeds and keeping them
indoor until the New Year’s Eve, when the fresh green leaves of the wheat would germinate
and grow, symbolizing in their freshness the prosperity for the next year.
For this very special evening, I’ve prepared for my guests pots with wheat, I’ve personally planted early that day, and gifted them each so they could enjoy it together with their families on the New Year’s Day! Accompanying the wheat pots, each family received from me a handwritten Christmas card, filled with greetings of peace for a great year ahead, good health and joyful moments together with their loved ones.
For this very special evening, I’ve prepared for my guests pots with wheat, I’ve personally planted early that day, and gifted them each so they could enjoy it together with their families on the New Year’s Day! Accompanying the wheat pots, each family received from me a handwritten Christmas card, filled with greetings of peace for a great year ahead, good health and joyful moments together with their loved ones.
The time spent together with my guests was pleasing in every way, and once
again I was truly grateful to be able to offer my friends a new occasion to create
more beautiful memories!
In
closing, I’m sending along a big ‘THANK YOU!’ to all my guests who were
able to honor my invitation, wishing them again blessed & happy winter holidays!
Alice
Mesaj personal din partea lui Alice, adresat direct in
limba romana:
Inca odata, doresc sa-mi exprim sincera apreciere pentru participarea si
atentia pe care ati acordat-o intalnirii omagiale pe care am organizat-o pe data de vineri (30 noiembrie 2019), ce a avut ca tematica 'Ziua Romaniei'.
Cu totii am avut parte de o reuniune de exceptie, unde bucuria de a fi roman a
fost exprimata intr-un mod atat de autentic, elocvent si edificator, fiind foarte
expresiv oglindita pe fetele tuturor invitatilor serii.
Totul s-a petrecut intr-un mod sincer si natural, facand ca incaperea
sa se umple cu o lumina calda si aparte, din care, la plecare, fiecare a luat cate
o raza cu sine acasa.
Va multumesc!
Alice
Va multumesc!
Alice
“Let the beauty of what you love be what you do.” AliceFriendsCircle.blogspot.com
Mesaj primit înspre publicare din partea Domnului
Dr. Ovidiu Grecea* şi al Doamnei Liliana Grecea
Dragă
Alice...care faci minuni, sincere mulțumiri pentru onoranta invitație care a
făcut ca în această după-amiază, magnificul grup de români să ne primească cu
atâta dragoste, căldură sufletească și reală plăcere, într-o zi simbol al
credinței și iubirii nemărginite față de România, la 101 ani de la momentul
istoric de referință pentru noi toți, acela al Marii Uniri ... cuvintele noastre
sunt insuficiente și nu vor reuși să exprime sentimentele noastre de mândrie, de
respect față de cei prezenți și de recunoștință pentru deosebitele clipe
petrecute împreună, față de consistența discuțiilor, prezentărilor, remarcilor
și intervențiilor fiecărui ROMÂN, în parte. A fost o îngemănare de noblețe
sufletească și spirituală, de puternice emoții și trăiri personale, de patriotism
adevărat care demonstrează că românii-canadieni de aici sunt oameni adevărați
și cu o sensibilitate aparte față de rădăcinile și seva sănătoasă ancestrală
românească. Un exemplu pentru mulți alții, un mesaj concret față de autoritățile
din România și de nouă generație, de acolo sau de aici. Felicitări și
mulțumiri încă odată, grâul ne va aduce sănătate și belșug, felicitarea ne va
însoți și întări în activitatea noastră din 2020 iar această zi specială va
rămâne suportul pentru a clădi noi punți sufletești și de unire în cuget și
simțire a românilor din Vancouver și împrejurimi. Cu mult drag, La Mulți Ani,
ROMÂNIA!!! Trăiască România și voi toți!!! Liliana și Ovidiu
Grecea
*Domnul Ovidiu Grecea este Consul General şi
Ministru Plenipotenţiar al României la Vancouver
Our culture shapes up our identity.
Snapshots from our time together (Saturday – November 30, 2019)
This event has been delivered in Romanian Language, featuring Romanian culture.
● ARTICLE featuring our event on November 30, 2019, published by OBSERVATORUL (from
Toronto)
NOTE: Update per
December 31, 2029 – The fresh green wheat
An
old common tradition, still kept today by some people is to plant wheat seeds (on November 30th – on Saint
Andrew’s Day) and to keep the pot indoor until the New Year’s Eve, when you
would put it on your dining table as an original center piece as well as a natural symbol
of prosperity & abundance for the coming year.
● Some of my greetings referring to ROMANIA's NATIONAL Day – 2019, 2018
NOTE: Dear readers, please be advised that on this website each of the previous postings, pertaining to the recurrent annual themes, portray a different perspective of the subject/s presented (same theme/s, but a different outlook without duplication due to the cultural richness of the specific topic/s discussed).
22 comments:
BIOGRAPHIES
MATERIALS PRESENTED
PNINA GRANIRER
~ ~ ~ SHORT BIOGRAPHY ~ ~ ~
Pnina Granirer was born in Romania in 1935. She moved to Israel in 1950, where she completed 4 years studies at the Bezalel Art Academy, Jerusalem. She came to Canada in 1965, became a Canadian citizen and settled in Vancouver, BC.
VISUAL ART
Granirer has showed her work locally, nationally and internationally since 1962. She has shown in more than eighty solo exhibitions and her work has been included in numerous group exhibitions, in books and exhibition catalogues in Canada, Israel, Spain, Portugal, Costa Rica and Chile.
The artist has been the subject of two films shown on BRAVO!TV and Knowledge Network and of numerous reviews in magazines such as Vanguard, Art Magazine, Artichoke, Arts West and Art Post, as well as interviews and profiles on Vision TV, Knowledge Network, CBC (English & French) Radio and TV, TV5 and TF1, Strasbourg, France (1980).
Her works are found in many private and Public Galleries collections, in Canada (some as Cultural Property donations), the US, Chile, Europe and Israel.
Granirer has always followed her own vision, taking risks by disregarding the trends and fashions of the art world. Her work reflects her keen interest in history and universal questions such as good and evil and the meaning of life.
LITERARY
In 1989 Granirer published “The Trials of Eve”, a limited edition book (100), that received the Alcuin Citation Award, based on her major work by the same name. The book includes 12 colour reproduction and 12 poems by the artist. The originals, the books and a film are in the collection of the Glenbow Museum in Calgary. The book has been acquired by numerous Special Collections of Universities, Art Galleries and libraries, as well as private collectors.
A softcover edition (now sold out) was published in 1993, with a foreword by Lucy Lippard and an introduction by Ann Rosenberg, as well as a long essay by the artist.
In time for the opening of Pnina Granirer: Celebrating a Life’s Work, a 40 Years Survey at the Richmond Art Gallery in 1998, Ronsdale Press published PNINA GRANIRER; Portrait of an Artist, by Ted Lindberg.
The book includes a number of poems by the artist, as well as short essays and statements.
Material presented by DORINA ALDEA
*
Scrisoare de Ziua Ta, Românie!
*
Part 1
*
M-a ispitit astăzi cineva, cu gând ascuns, să spun ce simt pentru România. Am răspuns, sincer şi fara retinere, că o iubesc. Şi, slavă Domnului, nu sunt singurul român care trăieşte acest sentiment. Te iubim Românie, cu înţelepciune, cu recunoştinţă în faţa Părintelui Ceresc, pentru ca fiecare dintre noi purtam faţă de tine un amalgam de sentimente : fericire şi bucurie, frustare şi tristete, dor şi iubire.
Noi n-am ales să fim români, după cum nu am ales nici când, nici unde, nici din ce părinţi să ne naştem, nici să fim bărbaţi sau femei. Suntem români pentru că aşa ne-a vrut Dumnezeu.
Şi dacă nu am fi fost români am fi fost, poate, altceva. Dar – iată! – suntem români.
Si cred, dragă Românie, că fiecare dintre noi, plecat pe alte meleaguri, are o cutie într-un loc special al casei, cu ceva remedii de dor de ţară, care se transmit din generaţie în generaţie, împreuna cu povesti şi amintiri despre tine. Apoi, cred că şi cel mai cârcotaş român se bucura de performanţele oamenilor valoroşi care duc faima ţării in lume, iar bătăile inimii se înteţesc atunci când se intonează imnul naţional, când flutură steagul românesc în ţară sau în orice alt loc în lume.
Tu, Românie, esti sentimentul că faci parte dintr-un neam ce a luptat cu mândrie pentru a sa patrie, deși acum s-a rătăcit pe drum. Esti ţara, pe care noi, cei de aici sau cei de acolo, trebuie să o facem iubită, prosperă şi civilizată, cu răbdare, nu cu isterie, cu înţelegere, nu cu ţipete şi mai ales cu respect pentru cei care trăiesc acolo.
Noi avem de toate. Nu am cerut si nu cerem nimic, de la nimeni.
Pentru tot ce avem a trebuit să lupte stramoşii noştri, iar ce au lăsat strămoşii; cultură, limbă, credinţă, identitate, tradiţii, datini, sunt ale noastre şi trebuie să fie ale noastre până la sfârşitul veacurilor.
Noi, românii, nu suntem oameni răi dar am invăţat sa protejam ce este al nostru pentru că ne-au păcălit prea multi şi nu ni s-a dăruit nimic, iar generaţiile viitoare trebuie sa ştie că, românii nu au fost şi nu sunt slugile nimănui.
Apoi….cum sa nu iubim dulcea limba româneasca, cântecul popular, sufletul românesc și încărcatura istorică, extraordinar de bogată? Avem biserici fortificate, avem mânăstiri încărcate de spiritualitate şi castele înalţate pe un colţ de piatră.
Avem străzi încărcate de istorie care au inspirat poveşti și legende de spus la gura sobei, de spus oricând și oricui. Aici – pe-un picior de plai, pe-o gura de rai- s-a născut Contele Dracula, zmeii, Făt Frumos și Ileana Cosânzeana.
Material presented by DORINA ALDEA
*
Scrisoare de Ziua Ta, Românie!
*
Part 2
*
Mai mult decât atât, Românie, tu ești cu adevărat frumoasă.
Un colţ de rai lăsat pe pământ anume pentru noi, românii. Și chiar de noi nu suntem vrednici, codrii tăi ne sunt adăpost atunci când sufletul ne e împovărat. Vârfuri pustii de munte ne limpezesc mintea și ne înalță gândul pe noi culmi, iar sufletul se contopește cu natura.
De peste 10 ani trăiesc cu dorul acelor locuri frumoase de care ma leagă amintiri de neuitat, dar şi cu gândul la locurile pe care nu am reuşit sa le cunosc suficient de bine pâna la momentul în care am plecat. Dorul acesta permanent mi-a transformat o parte din gândire, dar am reînvățat să trăiesc aici într-o pace sufletească deplină. Sunt româncă și încerc să-mi împart viaţa în două jumatăți egale.
Tu, Românie, ești liniștea din suflet alături de cei dragi, depănând amintiri sau construind altele noi.
Ești bucuria din seara de Ajun, când bat la geam colindătorii. Și tot așa, Românie, ești mii de amintiri și sentimente, prea multe la număr pentru a fi puse pe hârtie.
Iar astăzi, de ziua ta, vreau să îți mulțumesc pentru tot ceea ce ești.
Iar despre ceea ce poţi fi, știu că viitorul stă în mâna noastră.
Acum o sută de ani, uniți în gând și faptă, am luptat pentru Unire.
Acum îndrăznesc să cred că vom putea lupta și mai departe, pentru ca tu să renasti, sa-ți deschizi aripile obosite, să te ridici tot mai sus, în rândul țărilor cu faimă, cu respect și mândrie.
Închei prin a vă adresa cele mai bune urări pentru anul 2020, amintindu-vă îndemnul primului episop ortodox misionar român în America, din 1935:
”iubiți-vă țara de unde veniți și iubiți-vă și țara de adopție, care vă găzduiește cu generozitate!”.
La mulți ani, România mea!
Dorina Cornelia Aldea, Vancouver
Material presented by SANDU OPREA
*
Romanian Inventors
*
Part 1
*
THEODOR IONESCU
In 1936, he obtained a patent for the 3D imaging in cinema and television. While the 3D images were invented earlier by Sir Charles Wheatstone, Theodor Ionescu was the one that adapted those for cinema and television.
PETRACHE POENARU
While a student in Paris, Petrache Poenaru invented the world’s first fountain pen, an invention for which the French Government issued a patent on May 25, 1827.
EUGEN PAVEL
Dr. Eugen Pavel is a Romanian scientist and the inventor of the Hyper CD-ROM, a 3D optical data storage medium with an initial capacity of 1PB and with a theoretical capacity of 100 EB on a single disc. It is considered by some to be the next revolution in computer storage.
AUREL PERSU
Aurel Persu (26 December 1890 – 5 May 1977) was a Romanian engineer and pioneer car designer, the first to place the wheels inside the body of the car as part of his attempt to reach the perfect aerodynamic shape for automobiles. He came to the conclusion that the perfectly aerodynamic automobile must have the shape of a falling water drop.
HENRI COANDA
Henri Marie Coandă (7 June 1886 – 25 November 1972) was a Romanian inventor, aerodynamics pioneer, and builder of an experimental aircraft, the Coandă-1910 described by Coandă in the mid-1950s as the world's first jet, a controversial claim disputed by some and supported by others. He invented a great number of devices, designed a "flying saucer" and discovered the Coandă effect of fluid dynamics.
ANASTASE DRAGOMIR
Anastase Dragomir (1896–1966) was a distinguished Romanian inventor, most famous for his "catapultable cockpit" patent (with Tănase Dobrescu) as an early form of ejection seat. After several attempts, Dragomir managed to obtain financing and began construction of his "catapulted cockpit". The invention was tested in a Farman airplane piloted by Lucien Bossoutrot at Paris-Orly, France airport on 28 August 1929. French newspapers later reported on the invention's success. Dragomir returned home to Romania after the Paris-Orly experiment where, with Romanian aviation engineer captain Constantin Nicolau, he successfully repeated the experiment in an Avia airplane at Băneasa Airport in Bucharest, Romania on 26 October 1929.
Material presented by SANDU OPREA
*
Romanian Inventors
*
Part 2
*
VICTOR BABES
Victor Babeș (Romanian pronunciation: 28 July 1854 in Vienna – 19 October 1926 in Bucharest) was a Romanian physician, bacteriologist, academician and professor. One of the founders of modern microbiology, Victor Babeș is author of one of the first treatises of bacteriology in the world – Bacteria and their role in pathological anatomy and histology of infectious diseases, written in collaboration with French scientist V. A. Cornil in 1885. In 1888, Babeș underlies the principle of passive immunity, and a few years later enunciates the principle of antibiosis. He made early and significant contributions to the study of rabies, leprosy, diphtheria, tuberculosis and other infectious diseases. He also discovered more than 50 unknown germs and foresaw new methods of staining bacteria and fungi. Victor Babeș introduced rabies vaccination and founded serotherapy in Romania.
ANA ASLAN
In 1952, she founded the Institute of Geriatrics in Bucharest, the first such institute in the world. The institute contained three units: clinical, biologic, and social gerontology. Seven years later (1959), she organized the Romanian Society of Gerontology and Geriatrics and also founded a quarterly journal on the topic. Aslan became well known internationally for her studies on the effect of procaine on the regulation of the autonomic nervous system, studies that she began in 1949. After a 3-year prospective study, she developed a medicine (Gerovital H3) that she prescribed for the prevention of aging. In 1970, she produced a similar drug (Aslavital). The so-called AsIan therapy became very popular and was used not only in Romania but also in many other European countries. AsIan established a busy clinical practice in Otopeni (near Bucharest), where her patients included many famous politicians, artists, and actors who hoped to obtain a never ending life. Convinced that aging was a disease that could be prevented, she formulated the concept of gerontoprophylaxis in 1976.
STEFAN ODOBLEJA
Ştefan Odobleja 13 October 1902 – 4 September 1978) was a Romanian scientist considered to be one of the precursors of cybernetics. His major work, Psychologie consonantiste (first published in 1938 and 1939, in Paris) helped generated many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and systems thinking nine years before Norbert Wiener.
GEORGE CONSTANTINESCU
George "Gogu" Constantinescu (4 October 1881 – 11 December 1965) was a Romanian scientist, engineer and inventor. During his career, he registered over 130 inventions. He is the creator of the theory of sonics, a new branch of continuum mechanics, in which he described the transmission of mechanical energy through vibrations.
Material presented by NICOLETA NEAGU
*
Part 1
*
“Vatra fericirii” (poezie de Victor Tulbure)
*
Un vultur se roteste in tarii
Peste Carpatii mei cu frunti de piatra …
In lume nu-s mai multe Romanii
Ci una doar, si-aceea ne e vatra!
Sclipesc in soare turle argintii …
Par sondele: un codru de mesteacan …
In lume nu-s mai multe Romanii
Ci una doar, si-aceea ne e leagan!
In zori rasuna viers de ciocarlii …
De aur e pe camp nemarginirea …
In lume nu-s mai multe Romanii
Ci una doar, si-n ea ni-i fericirea!
Se-nalta-un steag cu falduri purpurii …
La noi in august e fierbinte vara …
In lume nu-s mai multe Romanii
Ci una doar, si-aceea ne e tara!
Material presented by NICOLETA NEAGU
*
Part 2
*
Tricolorul Unirii
*
În satul Şercaia de lângă Făgăraş trăia o femeie văduvă, numită Maria lui Dandu. Avea cinci copii: două fete şi trei băieţi. Bărbatul, muncitor la căile ferate, pierise într-un accident de tren, în 1900. Atunci, Transilvania era stăpânită de Austo-Ungaria.
Dar românii nu doreau nimic mai mult decât unirea cu România. Deşi foarte săracă, Maria şi-a îndemnat totuşi, băiatul cel mijlociu, pe Miron, să înveţe carte. Miron era un băieţaş năltuţ, isteţ frumuşel şi, mai ales, avea o desebită dragoste de învăţătură. Dar a învăţa carte românească atunci, în Transilvania, era foarte greu. Trebuia să treacă pe furiş, în România. Deşi îşi iubea nespus mama, fraţii, căsuţa părintească, satul, Miron a hotărât să plece peste munţi.
În ceasul plecării, Maria l-a luat de mână, l-a dus în odaia cea curată, a deschis lada în care ţinea ce avea ea mai de preţ. Şi, lăcrimând, a scos dintre pânzeturile de in un steag tricolor. I l-a arătat şi i-a spus:
– Acolo, peste munţi, la fraţii români, ai să vezi multe şi ai să înveţi multe. Ci, una s-o ştii de aici , că aista-i steagul nostru românesc: tricolorul Unirii. Noi, aici n-avem voie să-l scoatem la lumină. Ne pedepseşte stăpânirea. Dar tu, fiul meu, să te învredniceşti a fi printre cei care mă vor ajuta să scot ist steag din ladă şi să-l arăt, nepedepsită, în lumina soarelui.
Miron a îngenunchiat şi a sărutat pânza tricoloră. Maria a împăturit-o cu grijă, şi-a aşezat-o în ladă, la loc de taină să n-o afle jandarmeul împăratului.
Peste zece ani, în Decembrie 1918, Miron Dandu s-a întors în Şercaia. Era acum flăcău voinic şi purta uniformă de locotenent al armatei române.
Pe obrazul stâng avea o cicatrice, îl lovise un glonţ de duşman în bătălia de la Oituz. În ziua aceea, Maria lui Dandu din Şercaia a plâns de bucurie: întâi pentru că i s-a întors feciorul acasă, apoi pentru că şi-a putut împodobi poarta cu tricolorul românesc, păstrat în ladă, ani şi ani... Şi cu toate că era iarnă, acea frântură din marele tricolor al Unirii româneşti strălucea, sărbătoreşte, în bătaia vântului şi în lumina soarelui.
(Almaş, Dumitru – Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Ed. EDP, Bucureşti, 1996)
Ca de obicei, o intilnire foarte reusita! Este impresionant sa vad cum fiecare a pregatit cite ceva despre Romania si oamenii care isi au radacinile in aceasta tara. E si mai impresionant sa vad cum numarul persoanelor care participa la intilnirile noastre creste si virsta participantilor este diversa. Asta denota faptul ca ceea ce faci tu, Alice, este bine primit de noi toti, indiferent de virsta pe care o avem. Ceea ce imi place la aceste intilniri este faptul ca de fiecare data aud si invat ceva nou. Ca de exemplu, de data aceasta am auzit despre diferite inventii facute de diversi romani, lucruri pe care nu le-am stiut. Multe multumiri din nou pentru organizare!
Dana
Draga Alice,
Cu emotii, cu bucurie, cu mandrie, am petrecut Ziua Romaniei alaturi de tine, de oameni frumosi si buni, de prieteni mai vechi, dar si de prieteni noi. In inimile noastre, ca si a altor cateva milioane de oameni nascuti in Spatiul Carpato-Dunareano Pontic, Romania a fost, este si va fi bucuria noastra. Este meleagul pe care ne-am nascut, acolo ne sunt radacinile si toti o iubim cu intelepciune si recunostinta in fata Parintelui Ceresc.
In prezentarile facute de cativa dintre invitati la aceasta sarbatoare, am simtit sensibilitatea omului ars de dorul locurilor natale, am surprins o mare diversitate de trairi interioare cat si nostalgice amintiri din Romania. Cat am stat acolo, am simtit neintrerupt, in noi, un suflu de viata deosebit, o vibratie care ne-a scos din platitudinea zilelor obisnuite, asta datorita talentului tau de a comunica sufleteste cu invitatii. Am fi dorit sa oprim timpul. Dar precum timpul nu se intoarce si nici nu se opreste ne bucuram sa pastram amintirile, adevarate scanteieri de viata, care inseamna frumosul, iubirea, fiinta, viata, adica totul.
Tu, draga Alice, faci parte dintre oamenii deosebiti cu inima deschisa, care ne inspira prin curajul si lumina pe care o imprastie in jurul lor, prin munca, tenacitate, perseverenta si daruire.
Chiar daca chipul tau este angelic, ai puterea sa muti muntii din loc si asta ai dovedit prin prezentarea exemplara a acestui eveniment, pe care l-ai organizat fara sa ceri ajutor, fara sa astepti ceva in schimb. Ai facut totul din inima, pentru un pumn de suflete de romani care, probabil ca si mine, te felicitam si-ti acordam cu toata dragostea – Diploma de Roman – de nota 10.
Cu prietenie,
Dorina
Draga Doamna Alice,
Cu mare satisfactie am participat in data de 30 Noembrie a.c., la “Seara literara romaneasca” dedicata zilei de 1 Decembrie, ziua Romaniei, unde intr-o atmosfera de mare entuziasm patriotic s-au spus poezii si s-a cantat Imnul national “Desteapta-te Romane” si “Trec batalioane Romane Carpatii”, evocandu-se totodata nume romanesti de mari personalitati, din istoria Patriei noastre. S-au facut poze frumoase, s-au servit foarte bune gustari aduse de Dna. organizatoare Alice si cateva de catre ceilalti componenti ai grupului “Alice & Friends”. Am primit felicitari frumoase din partea gazdei (caligrafiate de Dna. Alice) si de asemenea pahare traditionale cu grau ce va incolti in perioada urmatoare; totul s-a desfasurat intr-o atmosfera calda, prieteneasca si patriotica, asa cum trebuia sa fie. Multumim Dnei. Alice si tuturor participantilor care prin prezenta lor au contribuit la crearea unui climat festiv, sarbatoresc, omagiind astfel scumpa noastra tara, ROMANIA, de Ziua ei!
Familia Trandafir (Teodor si Marcela)
Material presented by DANIELA DIACONU
*
O călătorie în trecutul Goleștilor
*
Part 1 (NOTE: due to the very big length of the entire material read by Dana, at the request of my readers, here I’m publishing only few fragments.)
*
FRAGMENT #1:
În comuna Goleşti, la câţiva kilometri de municipiul Piteşti, pe vechiul drum voievodal de „primblare“ din capitalele Târgovişte şi Bucureşti către Argeş, Vâlcea sau Craiova, boierul Stroe Leurdeanul si sotia acestuia Visa din GOLESTI, construia, în anul 1640, un conac şi o biserică pentru familia sa. Ansamblul fortificat avea să devină leagănul uneia dintre cele mai importante familii din Ţara Românească: boierii Goleşti.
Rădăcinile familiei Golescu coboară în istoria Ţării Româneşti până în secolul al XV-lea, primul menţionat în documente fiind Baldovin pârcălabul, pe la 1495. Un document de la Mănăstirea Vieroşi din jud. Argeş, ctitorie a banului Ivaşcu Golescu din 1573, îi numeşte pe boierii Goleşti urmaşi ai Craioveştilor, descendenţă prin care se înrudesc cu domnitorii Basarabi.
DINICU GOLESCU, boier, cărturar si francmason român, personalitate importanta a vietii politice si culturale a tarii în primele trei decenii ale veacului al XIX-lea, este socotit primul român modern, distingandu-se prin eforturile facute pentru dezvoltarea învatamântului.
…
FRAGMENT #2:
ZINCA GOLESCU a fost una dintre femeile culte, prezenta extrem de agreabila a saloanelor bucureștene, pe această filieră parvenindu-i scrieri de factură revoluționară publicate în Occident. Scrisorile către cei patru băieți ai săi, toate în limba franceză, dincolo de conținutul lor sunt bogat colorate stilistic. Obligata de autoritatile vremii sa se autoexileze la mosia de la Golesti, a continuat si finantat activitatea scoalii obstesti intemeiate de sotul ei.
Femeie remarcabilă a istoriei româneşti, Zinca Golescu a luptat pentru emanciparea socială și intelectuală a românilor si a sustinut intemeierea Romaniei moderne
Fata Zincai va fi mama Anei Racovita Davila, sotia doctorului Carol Davila. Fiul lor, Alexandru Davila, născut în conacul de la Goleşti, a fost director al Teatrului Naţional şi autor al dramei istorice „Vlaicu Vodă“.
CAROL DAVILA a venit in Romania in 1853 la invitatia domnitorului Barbu Stirbei, pentru a organiza serviciul sanitar. A modelat viața medicală sub conducerea mai multor domnitori. Astfel, in timpul lui Stirbei voda a organizat serviciul romanesc de ambulante extrem de util in timpul razboiului de independenta. Apoi, in timpul domnitorului A. I. Cuza a infiintat Azilul de orfane Elena Doamna dupa numele sotiei domnitorului. Idea deschiderii unui orfelinat pentru copii, i-a venit intr-un moment tragic din viata lui Davila: moartea primei lui sotii, la nasterea fetitei lor. Era ca si cum propria lui istorie de copil orfan, se repeta.
Material presented by DANIELA DIACONU
*
O călătorie în trecutul Goleștilor
*
Part 2 (NOTE: due to the very big length of the entire material read by Dana, at the request of my readers, here I’m publishing only few fragments.)
*
Note de lectură - Carol Davila
*
FRAGMENT #3:
Intamplarea de mai jos s-a petrecut in iarna anului 1859, deci in cel dintai an de domnie al lui Cuza Voda.
Participau la un bal select: civili din inalta societate, ofiteri distinsi, doamne si domnisoare de o rara eleganta si aleasa frumusete.
Dar atentia tuturor tinerilor era indreptata catre una dintre cele mai frumoase ale timpului
Ana Racovita-Golescu (fiica Anei Golescu si nepoata lui Zinca si Dinicu Golescu) care era asaltata indeosebi de cativa indragostiti, cum pretindeau ei, serios. Multi dintre acestia ii cerusera mana, de cateva ori chiar, cu insistenta, fara sa fi primit din partea fetei, nici un raspuns. Ca o domnisoara binecrescuta, se purta amabil cu fiecare, dar nu incuraja pe nimeni mai mult decat s-ar fi cuvenit.
Printre tinerii indragostiti de Ana, era si doctorul Carol Davila, barbat cam de vreo 30 de ani, care desi se gasea in cercul ei de admiratori, sedea sfios deoparte. Timiditatea ii era sporita si de faptul ca, in urma unei boli, ramasese cu un defect la mana stanga, din care pricina si-o tinea ascunsa la spate, ca sa evite, pe cat posibil, sa-i fie vazuta. ....
(sursa: Mici povestiri despre oameni mari - Grigore Bajenaru)
Material presented by TEODOR TRANDAFIR
*
MAREA UNIRE (1 Decembrie 1918)
S-a scurs un veac plin de istorie
Si de puternica traire,
De cand a noastra Natiune
A savarsit Marea Unire!
Unirea-n cuget si simtiri
A fratilor ce-au vietuit,
Legati prin limba stramoseasca
Ce cu dulceat-au glasuit!
In toate colturile tarii
De la Apus la Rasarit,
Unde de mii de ani Romanii
Prin vitejie-au dainuit!
Ardealul si Banatul mandru
A Basarabiei gradina,
Crisana binecuvantata
Si dulcea noastra Bucovina!
In framantatul vechi Ardeal
Norodu-atunci s-a adunat
La 1 Decembrie la Alba
Unde Mihai cu glorie-a intrat!
Si cu simtire pentru tara
Strigat-au toti, strigat-au tare,
"Noi vrem sa ne unim cu Tara"
"Traiasca ROMANIA MARE"!!
La fel s-au alipit la patrie
Si cele doua surori bune,
Prin voia Proniei Divine
Ca printr-o magica minune!
Acesta clipa de istorie
Cand s-amplinit maretul vis,
S-a savarsit prin voia Natiei
Intr-un elen de nedescris!
Dar pentru-acesta izbandire
Romanii mult au suferit,
Si cu sudoare si cu jertfe
UNIREA au pecetluit!
Sa ii cinstim cum se cuvine
Pe-acei ce aprig au luptat,
Sa vada TARA ROMANEASCA
Unita intr-un singur stat!
Sa nu uitam nici Regii nostri
Pe FERDINANT si pe MARIA,
Care-au luptat din rasputeri
Sa intregeasca ROMANIA!!
Iar noi ce azi aniversam
Cu dragoste Marea Unire,
S-avem in sufletele noastre
Numai fratie si iubire!
Si tot acolo sa purtam
Ca pe o sfanta datorie,
Dorinta de-a o face MARE
Din nou, a noastra ROMANIE!!
LA MULTI ANI ROMANIA, LA MULTI ANI DRAGI ROMANI!!
Teodor Trandafir,
Vancouver, 1 Decembrie, 2019
Dragă Alice, felicitări pentru încă o seară exceptională - organizarea sărbătoririi Zilei Naționale a României! O seară în care nu am vrut să demonstrăm nimănui nimic, în care am fost pur și simplu noi - Români! Mă bucur că am putut să readuc aminte celor prezenți aportul deosebit al Românilor la dezvoltarea și progresul Umanității - conform unei analize făcută de o editură americană, 6% din inventatorii care au contribuit la dezvoltarea Omenirii au fost Români! Și, când vorbim de Inventatori, nu vorbim doar la timpul trecut! În România încă se face cercetare, încă se realizează Invenții deosebite (care sunt recunoscute și premiate la concursurile internaționale).
Mă bucur tare mult că la această sărbătoare a fost și o adolescentă de 13 ani! Copiii noștri au toate motivele să fie mândri că sunt Români, și mă bucur că acea domnișoară a putut să afle câteva lucruri noi despre Istoria noastră!
Mulțumiri și d-lui Ovidiu Grecea - Consulul General al României în Vancouver - pentru prezența la această festivitate! Dânsul reprezintă legătura noastră cu Țara, și implicarea constantă a d-lui Grecea în activitățile noastre nu poate decât să ne bucure!
Mult succes în continuare, Alice!
Draga Alice,
A fost deosebit, ne-am simtit bine si iti multumim mult pentru invitatia ta. Au fost momente de caldura si iubire sincera fata de Romania si am putut vedea pe fata invitatilor pasiune si daruire pentru intilnirea speciala pe tema "Ziua Romaniei". Apreciem mult felicitarile pentru sfirsitul anului 2019, pentru sarbatorile Craciunului si de asemenea urarile de prosperitate pentru Noul An, 2020, oglindite in griul pregatit cu multa dragoste pentru fiecare invitat in parte.
Iti dorim putere sa mai poti organiza pe viitor evenimente asemanatoare si La Multi Ani!
Bogdana
Iti multumesc pentru mesaj, participare si apreciere, Dana! Ma bucur nespus de mult ca ceea ce am eu de oferit este bine primit! Da, intr-adevar, am avut cu totii parte de o seara plina si mi-a facut o deosebita placere ca si tu si sotul tau Adrian ati fost prezenti, iar pe deasupra amandoi ati purtat niste costume populare romanesti asa de frumoase.
Cu mare drag o sa va mai astept si la viitoarele intalniri de grup.
Alice
Draga mea Dorina,
Ce mare bucurie am putut avea prin a fi impreuna la aceasta intalnire festiva, onorandu-ne radacinile, strabunii, cultura de provenienta si locurile natale. Mi-a facut o reala placere sa va am aproape, atat pe tine cat si pe sotul tau Stefan si impreuna cu grupul sa depanam amintiri de suflet.
De asemenea, iti multumesc din suflet pentru sincera apreciere cat si pentru ”Diploma de Roman de nota 10”...ma simt profund onorata si in acelasi timp inspirata in a deschide o noua serie de intalniri avand ca tematica chiar acest concept: ”Roman de nota 10”! Wow....ce frumos este sa lucrezi cu oameni dragi, deschizatori de noi orizonturi!
Te imbratisez cu drag,
Alice
Dl. Trandafir,
Va multumesc pentru relatare! Intalnirea festiva pe care am organizat-o avand ca tematica ”Ziua Romaniei” la toti ne-a umplut sufletele cu sentimente aparte, avand la baza bucuria de a fi alaturi de oameni nascuti pe aceleasi meleaguri. Unisonul trairilor a facut ca totul sa aiba o rezonanta mult mai adanca in sufletul fiecaruia.
Sa va bucurati de graul pe care l-am adus fiecaruia, iar felicitarea pe care v-am daruit-o sa va aduca mereu aminte de aceste momente frumoase!
Cu bine,
Alice
Draga Sandu,
Iti multumesc frumos pentru cuvintele apreciative, pentru participare, cat si pentru sustinere. Asa-i cum bine spui tu....prin aceasta activitate nu am intentionat sa demonstram nimic nimanui, ci pur si simplu ne-am reunit pentru sincera bucurie de a fi impreuna cu cei de aceeasi cultura cu noi, aducand totodata un sincer omagiu strabunilor cat si tarii de origine.
Pe de alta parte, Sandu, prezentarea ta ce a reiterat inventatori romani de marca a fost interesanta, bine primita de catre invitatii mei, iar discutiile care au descins din aceasta tematica au fost pe masura, asa incat pe viitor o sa te rog frumos sa continui, in special ca lista somitatilor de origine romana este atat de putin cunoscuta si merita cu prisosinta sa fie adusa in atentie.
Referitor la tanara generatie: este ceva ce sunt sigura ca o sa dezvoltam, iar draga noastra Daria este un exemplu demn de urmat.
De asemenea, sunt total de acord cu tine ca prezenta d-lui Grecea impeuna cu sotia la serile mele literare romanesti, la toti ne umple sufletele de bucurie!
Inca odata, sincere multumiri, Sandu, pentru toate gandurile bune si cu mare bucurie o sa te astept impreuna cu Luiza si la viitoarele activitati.
Numai bine,
Alice
Cu multa placere, Bogdana! Sincer ma bucur ca ati putut participa si ca v-ati simtit bine. Da, asa-i cum spui…am pus mult efort in organizarea acestui eveniment, pe care l-am pregatit cu multa placere.
Sa va aduca noroc urarile mele pentru anul viitor, iar graul sa va umple inimile de bucurie!
De asemenea, iti multumesc frumos pentru toate gandurile bune! LA MULTI ANI si voua!
Cu drag,
Alice
New comments are not allowed.