Annual celebration dedicated to:
January 15, 2026 – Romania's National Culture Day
January 24, 2026 – Little Union of the Romanian Principalities
January 15, 2026 – Romania's National Culture Day
January 24, 2026 – Little Union of the Romanian Principalities
On
Thursday (January 15, 2026) I
was delighted to be able to organize a well-received Romanian literary evening,
featuring Romania’s National Culture Day (as well as Mihai Eminescu’s
commemoration, since his birthday was chosen by the Romanian government as being
the National Culture’s Day of the country), and the yearly observance of
the Day of The Unification of the Romanian Principalities (a highly-regarded
event in Romania, on January 24th). We had a large group of Romanians attending our event this
time (22 friends) and for everybody’s convenience, like the
winters before, we successfully connected via modern technology.
We all appreciate that Romania celebrates National Culture Day – a holiday dedicated
to Romanian cultural values, symbolically marked by the birthday of the great
poet, Mihai Eminescu. But
before I progress with my usual briefing, I need to share that year 2026 also has
been declared by the Romanian government as being:
1) 2026: “Constantin Brâncuși Year” (Ro…2026: “Anul Constantin Brâncuși”)
This year marks the 150th anniversary of the birth of the great
Romanian sculptor who brought the name of our country to the heights of
international recognition...
2) 2026: “Nadia Comăneci Year” (Ro…2026: “Anul Nadia Comăneci”)
This year marks the 50th
anniversary of the legendary performances (the first mark of 10 in the history
of the Olympic games) of the Romanian gymnast at the 21st Summer
Olympic Games, held between July 17-August 1, 1976, in Montreal…
Truly
beautiful!
Further focusing on our event, at this gathering we all were glad to have with
us two very special guests – Hon. Gabriel Rotaru (who is the Consul
General of Romania in Vancouver and the Head of the Romanian Diplomatic Mission
here, as well as Minister Plenipotentiary of Romania in Canada) together
with his lovely wife, Hon. Ştefana Rotaru (who is Deputy Consul General
and Minister Plenipotentiary of Romania in Canada).
We all were very pleased that both diplomats stayed with us for the entire
event!
The program of the evening was fully packed and began with much passion! After
I delivered my introductory remarks, my guests of honor were invited to address
the group. In their speeches, the Romanian diplomats referred to the role of Romanian culture in the educational process, meant
to continue from generation to generation, reminding the relevance of promoting
cultural and artistic values in the Canadian society, while emphasizing the
significance of organizing such cultural events by non-governmental
organizations (such as our Circle) present in this province.
In this context, evoking the steps of the Romanian
authorities in the field of cultural diplomacy and sports diplomacy envisaged
for the current year, they presented the calendar of actions intended to be
implemented by the Consulate General of Romania in Vancouver during 2026, given
that 2026 is an anniversary year, celebrating 15 years since the opening of the
consular office in western Canada.
After that, the program of the evening continued with a number of several interesting
presentations, and my beautiful friends prepared very interesting materials (covering
in details the lives, professional achievements, awards, extensive media
exposure, international recognition, etc.) of the following famous
Romanians:
● Constantin Brâncuși – who was a Romanian
sculptor, painter, and photographer who made his career in France
●
Sergiu Celibidache – who was a Romanian
conductor, composer, musical theorist and teacher
The recently released movie – “The Yellow Tie” (which depicts the extraordinary life of Sergiu Celibidache) was also brought into conversation
The recently released movie – “The Yellow Tie” (which depicts the extraordinary life of Sergiu Celibidache) was also brought into conversation
●
George Enescu – who was a Romanian
composer, violinist, pianist, conductor, teacher & statesman, regarded
as one of the greatest musicians in Romanian history
●
Mihai Eminescu – who
was a
fantastic Romanian Romantic poet, novelist, and journalist, generally regarded
as the most famous and influential Romanian poet
●
Mihail Sadoveanu – who was a Romanian novelist, short story
writer, journalist and political figure
●
Nadia Comăneci – who was a well-known Romanian gymnast
and a five-time Olympic gold medalist
●
Emil Racoviță – who was a Romanian
biologist, zoologist, speleologist and Antarctic explorer
● Asiza Demetrian – who is a talented Romanian painter,
a dear friend and a great supporter of our Circle
●
Henri Coandă
– who was a Romanian
inventor, aerodynamics pioneer and the builder of an experimental aircraft (the
Coandă-1910)
●
Ana Aslan – who
was a
Romanian scientist who pioneered gerontology and geriatrics, and developed
Gerovital-H3 (the first anti-aging medicine of the world)
●
Emil Palade – who
was a Romanian cell
biologist, physician and Nobel laureate.
Also,
a concise presentation was offered about the historic significance of the Day of The Unification of the Romanian Principalities.
During our time together as a group, also few poems were recited and few others were referred to and here I'm sharing them, as well as some additional materials, relating to the theme of the evening:
– ”Și dacă…” (a poem composed by Mihai Eminescu & recited
by George Vraca)
– ”Luceafărul” (a
poem composed by Mihai Eminescu & recited by Gheorghe Cozorici….TVR archive)
– ”Odă în metru antic” (a poem
composed by Mihai Eminescu & recited by Valeria Seciu….TVR archive)
– ”Ce te legeni?” (a poem
composed by Mihai Eminescu & recited by Ovidiu Iuliu Moldovan….TVR archive)
–
”Glossă” (a poem composed by Mihai
Eminescu & recited by Adrian Pintea…TVR archive)
–
”Poezii” (few poems composed by Mihai Eminescu & interpreted by several well-known Romanian
actors…TVR archive)
–
”La steaua” (a
poem composed by Mihai Eminescu)
– ”Dintre sute
de catarge” (in
a musical arrangement, performed by 'Pro Musica').
As
usual, we all enjoyed our time together, realizing once again that no matter
how long the session/s would be, there is still something left for next
time.
Wrapping up my briefing, I would like to express once again my most sincere
appreciation for all those who were able and willing to join me this evening in
order to honor the Culture's Day of our country of origin! Until next
time, my warmest regards to all!
This event has been delivered in Romanian Language, featuring Romanian culture.
To further honor the National Culture’s Day and pay a supplementary tribute to our national poet,
I would like to share some additional reflections here, penned in Romanian language, with respect and admiration...
I would like to share some additional reflections here, penned in Romanian language, with respect and admiration...
To translate this
into English or into any other language, please use the automated translator
installed at the bottom of the page. Thank you!
”Nu este posibil să vorbești despre Mihai
Eminescu, ’poet, poet în toată puterea cuvântului’ (Titu Maiorescu),
fără a-i citi creaţiile, fără a le înţelege și fără a reține versuri, în care
se regăsesc marile teme ale literaturii de pretutindeni – cunoașterea,
timpul, iubirea, presentimentul morții, geniul, panorama deșertăciunilor,
transcendența, dorul infinit, etnogeneza românească și altele – toate
cuprinse în scrieri care pot sta alături de capodoperele literaturii
universale.
Ce expresivitate, ce cadenţă desăvârşită,
ce desitate de sensuri mai frumoase, decât, de exemplu, în inegalabila ’Odă
(în metru antic)’ – ’Nu credeam să-nvăț a muri vrodată;/ Pururi tânăr,
înfășurat în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua/ Singurătății’.
În plus, într-o realitate a relativizării
valorilor, în contextul în care receptarea critică a operei eminesciene s-a
situat între elogiul necondiţionat şi contestare vehementă (de către
pretinşi ’oameni de cultură’, cu statut moral incert), a
păstra vie imaginea marelui poet este un gest de apărare a ’modelului românesc
al fiinţei’ (Constantin Noica), o şansă de supravieţuire a
esenţei noastre ca individualităţi şi ca popor, amintindu-ne şi făcându-ne să
înţelegem, mai mult ca oricând, că ceea ce contează sunt adevărul, onestitatea,
educaţia, munca, talentul, ’nu frazele lustruite şi negustoria de vorbe’
(Mihai Eminescu).
Un mod autentic şi ’curat’
de a prețui contribuția lui Eminescu și a tuturor celor care au avut și au un
impact semnificativ asupra culturii românești şi asupra devenirii noastre ar fi
să le cunoaștem opera și efortul creator, să le apreciem și să le integrăm în
reperele noastre individuale și colective.”
Mărturisirea
Monahului Nicolae Steinhardt despre poetul Mihai Eminescu:
”Am învățat și predat euforic multe poezii
eminesciene la Jilava, Gherla și Dej. Îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15
ianuarie e pentru mine o zi sfântă. Nu uit, când sunt în București, să depun și
eu o floare la statuia din fața Ateneului, operă a sculptorului Gheorghe D.
Anghel.
Cu ce drept îl iubesc pe Eminescu? Fără niciun drept. Prin declarație
unilaterală de voință, pentru că oricine are dreptul să iubească, oricît de
nevolnic și neîndeptățit este. Pentru că, după cum spun englezii, o pisică
poate privi un rege, tot astfel, fără nicio justificare, iubesc în mod orbitor
și total poporul românesc și ’fenomenul românesc’. Și apoi Eminescu, prin fermitate și curăția caracterului, îmi e sprijin de
nădejde în credința că poporului român îi e menit a se împărtăși în cultură și
în viața spirituală de o soartă cu mult deasupra mediocrității, acea
binecuvântată soartă în care au crezut Hașdeu, Pârvan, Blaga, Mircea Eliade și
Constantin Noica.
Cât de fericit sunt că mi-ați dat prilejul să-mi mărturisesc dragostea despre
Eminescu și fenomenul românesc!”
”Deci, cel mai frumos catren, dacă ar fi să-l scriu eu,
ar fi următorul:
M-aș gândi, măi, cine e cel mai mare din profesie? MIHAI EMINESCU, poetul
nostru drag.
Cine a dat primul imaginea luptătorului nostru la Războiul de Independență,
de-a-n călare pe un cal aburind, uitându-se așa, într-o ceață, semănând
întrucâtva și a sergent român, și a ciobanul mioriței? NICOLAE GRIGORESCU.
Cine ne-a încântat nouă sufletul cel mai ales scriind rapsodia română? ENESCU.
Și cine ne-a făcut nouă coloana fără de sfârșit? BRÂNCUȘI.
Deci, cel mai frumos catren, de-aș fi în stare să îl scriu vreodată, ar avea
patru versuri – unu, doi, trei, patru:
EMINESCU, GRIGORESCU, ENESCU, BRÂNCUȘI.” (NICHITA STĂNESCU)
● ARTICLE featuring our event on January 15, 2026,
published on their official website by OBSERVATORUL (a
well read newspaper from Toronto, Canada)
● The
official PRESS RELEASE featuring this event, published on their official website, by
the GENERAL CONSULATE OF ROMANIA IN VANCOUVER
● A
social media POSTING featuring this event, published on their official face-book page, by
the GENERAL CONSULATE OF ROMANIA IN VANCOUVER
19 comments:
NOTE:
Dear readers,
At times, some of the comments and / or the materials presented might be in a foreign language and if you wish to translate that to English (or into any other language), please use the automated translator, installed at the bottom of this webpage.
Thank you!
Alice
╲ \ ╭┓
╭ 🌻 ╯
┗╯ \ ╲
Short biography of MIHAI EMINESCU (15 January 1850 – 15 June 1889)
*
MIHAI EMINESCU was a Romanian Romantic poet, novelist and journalist, generally regarded as the most famous and influential Romanian poet.
Eminescu was an active member of the “Junimea” literary society and worked as an editor for the newspaper “Timpul”.
His poetry was first published when he was 16. He went to Vienna to study when he was 19.
The poet's manuscripts, containing 46 volumes and approximately 14,000 pages, were offered by Titu Maiorescu as a gift to the Romanian Academy during the meeting that was held on 25 January 1902.
Eminescu’s notable works include “Luceafărul” (The Vesper/The Evening Star/The Daystar), “Odă în metru antic” (Ode in Ancient Meter) and the “five Letters” (Epistles/Satires).
In his poems he frequently used metaphysical, mythological and historical subjects.
Scurtă biografie: CONSTANTIN BRÂNCUȘI (19 February 1876 – 16 March 1957)
*
Sculptorul Constantin Brâncuşi, este cel mai cunoscut artist roman, considerat a fi ”părintele sculpturii moderne”. Integrat în categoria celor mai mari artiști ai artei secolului al XX-lea, Brâncuşi a exprimat prin creaţia sa, o nouă viziune asupra sculpturii, în care sunt integrat miturile primordiale ale omenirii, dar şi elementele inconfundabile ale artei populare româneşti.
Născut la 19 februarie 1876, în Hobița Gorjului, Brâncuși a avut o copilărie grea și ani lungi de ucenicie în diferite ateliere sau prăvălii. Încă de mic își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual. Urmează Școala de Arte și Meserii în Craiova din anul 1898, apoi vine în București unde va absolvi Școala de Belle Arte în anul 1902. În următorii 2 ani primește comenzi pentru diferite lucrări. Decide să plece în anul 1904 în Franța . Si fiindcă nu avea banii necesari deplasării, se hotărăște să facă drumul până la Paris, pe jos, trecând mai întâi prin Viena unde a început să viziteze muzee cu opere de artă inaccesibile în România. În anul 1905 reușește la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, din Paris unde lucrează până în 1906, când, atingând limita de vârstă, părăsește școala, refuzând să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, cu această ocazie rostind cuvintele devenite ulterior celebre: „Iarba nu crește la umbra marilor copaci”.
Expune pentru prima dată la Paris în 1906, iar un an mai târziu realizează prima versiune a „Sărutului”, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, când va culmina cu „Poarta Sărutului”, parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu.
În anul 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avangarda artistică pariziană, iar în 1909 revine pentru scurt timp în România și participă la „Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură” unde primește premiul „II ex aequo“.
Până în 1914 Brâncuși va participa cu regularitate la expoziții din Paris și București, inaugurând ciclurile de sculptură modernă precum ,,Pasărea Măiastră”, „Muza adormită” sau „Domnișoara Pogany”, iar în anul 1914 va deschide prima expoziție din SUA.
Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși se desfășoară în toată amploarea ei. Lucrările lui se găsesc în zeci de ţări de pe patru continente, în muzeele din Paris, Londra, New York, Washington, Stockholm, Zurich, Berlin și multe altele. În atelierul său din în inima Parisului, Brâncuși a creat opere ce vor rămâne în istoria umanității, opere ce se remarcă atât prin eleganța formei cât şi prin utilizarea inedită a materialelor din care sunt făcute. Muzeul Național de Artă Modernă din Paris are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, refuzate însă de guvernul comunist al României anilor 1950, dar care au fost acceptate cu bucurie de Franța, care a preluat aceste lucrări şi a reconstruit după moartea sculptorului atelierul său la Centrul Cultural „Georges-Pompidou”. De fapt notorietatea sculptorului român a fost atât de mare în Franța, încât autoritățile pariziene țineau pe loc un cartier întreg, pentru că nu îndrăzneau să demoleze atelierele lui Brâncuși. Şi asta în timp ce în România, în epoca „realismului socialist”, Brâncuși era considerat ca unul din reprezentanții „formalismului burghez” și deci un creator de „artă decadentă”. Abia la jumătatea anilor '60, Brâncuși a fost „redescoperit” și în România ca un geniu artistic și în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu „Coloana infinitului”, „Masa tăcerii” și „Poarta sărutului” a putut fi reamenajat, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi dărâmat. Constantin Brâncuși este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris, chiar dacă de-a lungul timpului au existat numeroase demersuri pentru repatrierea osemintelor celui ce a fost considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.
Short biography of NADIA COMĂNECI
*
Comăneci was discovered by Bela Karolyi, later the Romanian gymnastics coach, when she was six years old. She first competed in the national junior championships in 1969, placing 13th, and she won the competition in 1970. In her first international competition, in 1972, a pre-Olympic junior meet for the communist-bloc countries, she won three gold medals, and in 1973 and 1974 she was all-around junior champion.
In her first international competition as a senior, in 1975, she bested the Russian Lyudmila Turishcheva, the five-time European champion, winning four gold medals and one silver. She won the American Cup in New York City in 1976, becoming the first woman to perform a backward double salto as a dismount from the uneven parallel bars.
At the 1976 Olympic Games in Montreal, Comăneci received seven perfect scores and won the gold medals for the balance beam, the uneven bars, and the all-around individual competition. She won a silver medal as a member of her team and a bronze medal for the floor exercises. After the 1976 Games, she was named a Hero of Socialist Labour by her country. The song used to accompany her floor exercises was retitled “Nadia’s Theme (The Young and the Restless)” and became an international hit, earning a Grammy Award in 1977. She finished a disappointing fourth in the world championships in 1978, however, and was out of competition during most of 1979 with an infected hand. At the 1980 Olympic Games in Moscow, she won gold medals for the beam and the floor exercises (tying for first in the latter event with Nelli Kim of the U.S.S.R.). She won a silver medal as a member of her team and tied with Maxi Gnauck of East Germany for second place in the all-around individual competition. She retired from competition in 1984.
Comăneci defected to the United States in 1989; she became a U.S. citizen in 2001. In 1996 she married American gymnast Bart Conner, with whom she thereafter worked to promote gymnastics. She published an autobiography, Nadia (1981), and a book on mentoring, Letters to a Young Gymnast (2003). In 1993 Comăneci became the second person (after Olga Korbut) inducted into the International Gymnastics Hall of Fame.
Bună, Alice,
Îți mulțumesc din suflet pentru invitația la Ziua Culturii Naționale și pentru ocazia de a-mi spune povestea și de a-mi împărtăși picturile cu publicul tău. M-a bucurat tare mult să fiu parte din acest eveniment.
Mi-a făcut mare plăcere să ascult și poveștile prietenilor noștri despre românii care au contribuit atât de frumos la cultura noastră. Oriunde ne-am afla, e important să ne amintim de unde venim și să fim mândri de rădăcinile noastre.
Cu drag,
Asiza
Seara culturală românească găzduită de tine Alice, pe 15 Ianuarie 2026, a fost electrizantă!
Nu știu dacă a fost un SOS special al serii, sau alinierea Stelelor Românești pomenite cu atâta patimă de vorbitori – dar energia grupului a fost palpabilă și debordantă :)
Felicitări pentru un start grozav în anul nou și mulțumim din suflet pentru efortul susținut cu care sprijini grupul nostru de români din Vancouver!
Cu drag,
Monica
Dragă Alice,
Am avut o seară fantastică în cadrul Cercului. S-a vorbit despre cultura românească cu un nivel remarcabil de admirație și plăcere intelectuală, generând o profundă emoție tuturor. Oh, a fost atât de bine...
Mulțumesc tuturor pentru participare și mai ales vreau să îți multumesc ție pentru organizare și dedicație!
Costina Gherman
Bravo, dragă Alice!! 👏💐
Ai creat o platformă pentru o seară minunată!
Mulțumesc pentru invitație!
Te îmbrățișez cu mult drag,
Kati
Dragă Alice,
Seara de 15 ianuarie 2026 a fost minunată!
Am aflat atâtea lucruri interesante despre câteva personalități din România, datorită inițiativei tale de a organiza și coordona această întâlnire.
Mulțumesc pentru oportunitatea oferită de a participa și de a prezenta o mică parte a vieții și activității marelui nostru muzician George Enescu.
Mult succes în activitățile viitoare, activități la care voi participa cu entuziasm.
Cu drag,
Daniela Coman
Dragă Alice,
A fost un eveniment minunat!
Mulţumesc mult pentru organizarea serii! Mă bucur că am putut participa!
Cu drag,
Mihaela
Dragă Alice,
Întotdeauna este o atmosferă foarte plăcută la Cercul tău literar.
Mulțumesc frumos pentru că ai menționat cartea mea și pentru invitație!
Aștept cu nerăbdare următorul eveniment.
O zi plăcută îți doresc!
Lavinia Perian
O seară excelentă! Mulțumesc, Alice!
Cu drag,
Mihaela
Bună, Alice!
Mi-a făcut plăcere să particip la evenimentul organizat cu ocazia zilei culturii românești. Am avut parte de o seară bogată în conversații despre mari personalități ale culturii românești și ca de obicei au fost aduse în discuție aspecte noi despre aceste personalități, fapt ce a făcut ca evenimentul să fie și mai interesant.
Pe lângă aceste discuții, a fost plăcut să văd entuziasmul cu care s-au făcut planurile pentru evenimentele următoarelor luni ale anului.
De asemenea, participarea în număr crescut la acest eveniment, denotă faptul că a fost un adevărat succes.
Bravo Alice! Efortul tău este apreciat și succesul bine meritat!
Dana Secu
Dragă Alice,
Sincere și alese mulțumiri pentru modul deosebit în care ai pregătit și prezentat evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale!
Ai reușit să aduci mai aproape de sufletele noastre valori naționale care ne definesc ca popor : limba română, istoria, muzica, arta, cât și frumusețea gândirii eminesciene.
În cuvintele tale am simțit emoția, căldura și respectul pentru limba română, pentru Eminescu, cât și pentru cei 7 români, prezentați, în această seară, de către invitați, toți oameni de cultură remarcabili, cu rădăcini în pământul românesc.
A fost o întâlnire în care am simțit că ne-am întors, măcar o clipă acasă. Astfel de momente rămân în memorie și contribuie la păstrarea identității noastre.
Prin dăruire și pasiune ai reușit să creezi o atmosferă plină de emoție, profunzime și autenticitate.
A fost frumos. A fost adevărat. A fost memorabil.
La mulți ani tuturor celor care iubesc și promovează cultura românească oriunde s-ar afla!
Dorina
MATERIAL PREZENTAT de Dorina Aldea
PARTEA 1: ”Sergiu Celibidache – un filosof al muzicii universale”
*
Sergiu Celibidache, pianist, compozitor şi dirijor, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai istoriei muzicii universale, personalitate despre care s-a vorbit şi s-a scris cu superlative greu de egalat.
Interpretările sale intense, absolut excepţionale, de un fin echilibru și de o trăire interioară puternică l-au făcut pe Celibidache să devină unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului al XX-lea.
Sergiu Celibidache s-a născut la Roman, judeţul Neamţ, la 28 iunie 1912, la începutul unuia dintre cele mai tulburate secole, iar primii ani după liceul absolvit în oraşul natal şi i-a petrecut la Iaşi, unde a luat lecţii de pian şi compoziţie. Apoi s-a înscris la cursurile de filosofie şi matematică ale Universităţii din Bucureşti
Tatăl lui îi prevăzuse, nu se ştie de ce, o carieră politică. Dar Sergiu şi-a dorit altceva de la viaţă. A ales muzica, iar la 18 ani, a plecat de acasă pentru totdeauna, ca să-şi urmeze vizul. Cât a studiat la Bucureşti, şi-a câştigat existenţa ca pianist la şcoală de dans… Dar în 1935, la 23 de ani, s-a mutat la Paris să-şi continue acolo studiile şi de-abia atunci a început vârtejul impresionantei lui cariere.
In 1938, se înscrie în 1939 la Academia de Muzică din Berlin, celebră și foarte prestigioasă școală. Termină în 1944.
În anul 1992, revine pentru scurt timp în țară unde este numit membru de onoare al Academiei Române, iar în 1994 este numit cetățean de onoare și Doctor Honoris Causa al Academiei de Artă din Iași.
În anul 1965, Celibidache se căsătorește cu Ioana Procopie Dumitrescu, o pictoriță pe care o cunoștea încă din copilăria lui petrecută în România, iar pe 19 iunie 1968 se naște unicul fiu al lui Celibidache, Serge Ioan.
Serge Ioan este nu doar fiul marelui dirijor, ci și un regizor consacrat
Pe 14 noiembrie 2025, la Sala Palatului la București, a avut loc lansarea grandiosului film Cravata galbenă, care acoperă șapte decenii din viața marelui dirijor. Cravata galbenă, povestea dirijorului de geniu Sergiu Celibidache, prin ochii fiului Serge Celibidache. Filmul acopera peste 6 decenii din viata celebrului dirijor, filmat integral in Romania cu o echipa de peste 300 profesionisti. Spune o poveste despre un geniu, sacrificiu si puterea unui vis. A fost filmat integral în România, cu sprijinul a cinci orchestre naționale, care au recreat concertele istorice ale lui Celibidache din Philadelphia, Buenos Aires, Veneția, București și Berlin.
Asadar, dintr-un colț al României începe extraordinara poveste a unui copil cu un vis, care a cucerit lumea. Povestea lui Sergiu Celibidache. Este călătoria unui om care a refuzat orice compromis, de la copilăria trăită sub un tată autoritar în România interbelică, până la anii de foamete și lupta pentru supraviețuire în Germania devastată de război. Un film despre curajul de a crede în ceea ce pare imposibil și despre prețul plătit pentru a rămâne neclintit într-o lume a compromisurilor. Despre iubire, adevăr, integritate și sacrificiu. Despre succesul care nu înseamnă nimic fără acceptarea și recunoașterea celor dragi. Și despre dorul de acasă, care l-a însoțit mereu, oriunde s-ar fi aflat.
Filmul Cravata Galbena are toate ingredientele necesare pe care trebuie să le aibă un film astăzi. Are și dramă, are și comedie, adică reflectă personalitatea dirijorului așa cum trebuie și spune povestea acestui mare, mare om de cultură pe care l-am avut și pe care, din păcate, n-am știut să-l ținem aproape.
A trecut la cele veşnice la 14 august 1996, la resedinta sa în apropiere de Paris, fiind înmormântat în micul cimitir al localităţii.
Pe 15 august 1996, la o zi de la decesul lui Sergiu Celibidache, prestigioasa publicaţie americană „The New York Times“ îl descria, într-un necrolog dedicat, ca fiind „una dintre marile enigme ale secolului al XX-lea“.
MATERIAL PREZENTAT de Dorina Aldea
PARTEA 2: ” O POVESTE ADEVARATA despre Sergiu Celibidache”
*
O POVESTE ADEVARATA despre aura romantică a celebrului Celibidache fusese pe vremea când era în țară, la Balcic. O ghicitoare de acolo i-a spus tu o să fii rege la Berlin.
Rege neîncoronat în Germania. Du-te în Germania, i-a spus oracolul. Era o evreică care mai stătea pe la Balcic și care era frecventată de multe persoane, cea care i-a spus acest lucru. Du-te în Germania, pentru că acolo vei fi un rege neîncoronat. Ceea ce lui, bineînțeles, i-a rămas în minte.
Și atunci i-a rămas în cap această prevestire pe care i-o face oracolul, și, mai târziu, prevestirea confirmându-se, a avut obsesia să o regăsească pe această femeie, care între timp fugise din România, în Israel. A reîntâlnit-o în Israel și a primit-o la el, la Lipari, Italia ori de câte ori ea și-a dorit.
Neuitată rămâne data de 13 februarie 1990, când Radiodifuziunea română a transmis în direct concertul eveniment susţinut pe scena Ateneului Român de Orchestra Filarmonicii din München, cu Sergiu Celibidache la pupitru. „M-am născut român, am îmbătrânit român şi o să mor român”, spunea cu acea ocazie Sergiu Celibidache.
Dragă Alice, mă bucur că am răspuns invitației tale de ziua României. A fost o seară foarte frumoasă și concentrată cu multe informații prețioase la adresa unora dintre personalitățile României.
Am apreciat efortul de documentare și expunere a persoanelor din grupul tau pe diferite teme artistice de cultura, poezie, scriere, pictura, sculptura, film, sport.
Totul s-a desfășurat intr-un mod plăcut și armonios, vorbind despre oameni care au adus numele României pe inalte podiumuri.
Sper să pot participa și în continuare la următoarele întâlniri planificate.
Numai bine tuturor!
Monica
Suflete însetate de cultura bogată din care venim – asta am simțit eu că s-a întâmplat la Ziua Culturii Românești, din cadrul ALICE & Friends Circle™.
Împreună ne-am amintit lucruri pe care le știam, dar am și învățat lucruri noi despre personalități trecute și prezente ale culturii românești.
Am luat cunoștință și cu agenda Cercului, dar și cu perspectiva unor programe interesante pe care le are în vedere Consulatul României la Vancouver.
Se anunță un an bogat pentru sufletele însetate de frumos, cultura și armonie.
Nu pot să nu menționez, ca, deși încă în recuperare după o bronșită destul de agresivă, Alice a fost pe baricade pentru a marca acest moment important al culturii românești, fapt pentru care nu poate fi decât de apreciat!
Mulțumiri Alice, mulțumiri fiecărui participant în parte pentru sentimentul de unitate și apartenență, hrănit pentru mai bine de trei ore într-o seară minunată de iarnă!
Lidia
Dragă Alice,
Mulțumesc pentru invitația de a participa la evenimentul cultural, organizat pe data de 15 ianuarie 2026!
Am ascultat cu atenție relatările vorbitorilor, am putut să-mi împrospătez cunoștințele despre viața și activitatea câtorva dintre iluștrii oameni de cultură români.
Voi participa și în viitor.
Evenimentul a fost reușit din toate punctele de vedere.
Mulțumesc și ține-ne uniți!
Lucreția
Post a Comment