January 15, 2021: An evening of poetry featuring Mihai Eminescu & Romania's National Culture Day
Each year on January 15 is Romania's National Culture Day, fact which allowed me to organize on Friday (January 15, 2021) a festive literary evening, encompassing a poetry recital re-emphasizing Eminescu's geniality, fragments of prose and scholastic talks about some historic events as well as other significant contributors that influenced Romania's cultural development over time.
Also, considering that officially the ongoing restrictions relating to the prolonged pandemic are still being in place, I'm continuing to adopt the video-conference modality in order to communicate with my group, as we move forward through this period of social austerity.
After all my invited guests arrived ('on line') and settled in, I was happy to welcome them with the immortal musical notes of the "Romanian Rhapsody", composed by George Enescu (G. Enescu was a composer, violinist, pianist, conductor and teacher, being regarded as one of the greatest musicians of Romanian history).
Then I opened the evening with several remarks as well as a concise slide show (published below), covering few key concepts relating to the theme of the evening.
In other European countries, the National Culture Day pays homage to the outstanding people of culture, representative of each state.
(For instance, the Moldovan authorities have also decided that Mihai Eminescu's birthday will become their National Culture Day as well).
This year, at my circle, in addition to Eminescu's important contribution to Romania's culture, we discussed the major impact that Spiru Haret (1851-1912) had on our country's culture. Spiru Haret was a very well-known mathematician, astronomer and politician, as well as 3 times Romania's Minister of Education, significantly reforming Romania's educational system. For your further reference, in comments section I'm including his concise biography.
So, before the announced presenters from the group began their deliveries, I was happy to present my guests some fragments of Eminescu's poems.
Then our evening together continued with a number of very interested presentations, which I won't get into the full length of them because it will be way too lengthy, but for your reference, below I will share only some highlights:
- Our dear friend Dorina Aldea read us few fragments from a great article she wrote (with Dorina's permission, the entire article is published in comments section), which was well received by the audience and also published by "Observatorul" Newspaper (from Toronto). In her expose, in addition to Eminescu's importance for the Romanian culture, Dorina also mentioned, among other important names, the major contribution of Spiru Haret, specifying some of the big educational reforms he brought to the country
- Further, our friend Dr. John (from a medical perspective), discussed Eminescu's medical situation, offering us all a very interesting and professionally documented presentation as well as a deeper viewpoint
- Next, Dragos Agapescu, after he expressed his thankfulness for our gathering meant to honor such an important event relating to Romanian culture, he referred to Eminescu's extended family (who still lives nowadays in the Northern part of Romania), to aspects of his vast poetic work, to the historic time he was living in, and by further extrapolation he brought into conversation the major contribution of Spiru Haret to the Romanian educational system
- Then, our dear friend Rodica P. read for us the beautiful poem composed by Eminescu, called "Rugaciune", which is published in comments section. Also, she made a number of interesting comments about how much Eminescu's poems influenced so many generations (past, present and for sure in the future as well)
- Further, writer Dean Phillip commented on Eminescu's political ideology and advised that his views must be considered in the light of the historic times Eminescu was living in. He explained that if something that is taken out of its original context, in which it was created, it would have a different meaning and won't make justice to the original author
- Next, our friend Dr. Victor P. commented about Eminescu's life (on aspects less known) and reiterated his geniality
- Subsequently, Teodor T. expressed his consideration for the initiative to honor such an important day for the Romanian culture as well as his appreciation for the host, for each participant and for our country of origin. After that, he read a poem and interpreted a song for all (both being personal compositions and with Teodor's permission, the materials he sent are published in comments section)
- Then our dear friend Emilia A. shared with the group her perspective, which enriched the spectrum of viewpoints
- Last, but not least, our friend Ileana M. also added a number of personal comments, expressing how beautiful it is to think together with likeminded people.
During our time together as a group, I was intercalating in between presentations few audio-visual fragments and here I'm sharing them, as well as some additional materials, relating to the theme:
- "La steaua" (a poem composed by Mihai Eminescu)
- "Mihai Eminescu: Lucruri mai putin cunoscute" (a short documentary about Eminescu, containing aspects less known about this personal life)
- "Vis" (a poem composed by Mihai Eminescu, and interpreted by actor Adrian Pintea)
- "Poezii" (several poems composed by Mihai Eminescu & interpreted by few well-known Romanian actors).
As usual, we all enjoyed our time together, realizing yet again that no matter how long the session would be, there is still something left for next time.
Wrapping up my briefing, I would like to express once again my most sincere appreciation for all those who were able and willing to join me this evening in order to honor the Culture's Day of our country of origin! Until next time, my warmest regards to all!
Alice
This event has been delivered in Romanian Language, featuring Romanian culture.
A grateful acknowledgement
Here I am pleased to announce that Alice & Friends Circle™ cultural group from Vancouver was honored to receive on January 15, 2021, an appreciation diploma from the official representatives of "Observatorul" Newspaper, from Toronto, for our successful ongoing cultural activity.
Message received from "Observatorul" Newspaper from Toronto together with the enclosed appreciation certificate:
Happy Birthday, good health and growth on all aspects in 2021!
The group from the "Observatorul" from Canada (collaborators and friends of the newspaper, the Nicapetre group, participants of different professions) gives on January 15 (the birthday of our great poet Mihai Eminescu, which later became the National Culture Day), in memory of some Romanian community members, appreciation diplomas to some people whom we respect and appreciate.
At this time, we are happy to send our appreciation to those who initiated, developed and ensured the success of Alice & Friends™ Cultural Group.
on behalf of the Group from "Observatorul",
Dumitru Puiu Popescu
(Romanian) Mesajul primit de la "Observatorul" din Toronto ce a insotit certificatul de apreciere oferit grupului cultural Alice & Friends™ de la Vancouver:
La Multi Ani, sanatate si spor in toate cele in 2021!Grupul de la ziarul "Observatorul" din Canada (colaboratori si prieteni ai ziarului, cenaclul Nicapetre, participanti de diferite profesii) acorda in 15 ianuarie (ziua de nastere a marelui nostru poet Mihai Eminescu, devenita apoi si Ziua Culturii Nationale), in memoria unor membrii ai comunitatii romanesti, diplome de apreciere unor persoane care se bucura de respect si apreciere.
Suntem bucurosi sa va trimitem aceasta apreciere pentru cei care au initiat, dezvoltat si asigura succesul Grupului Cultural Alice & Friends™.
Dumitru Puiu Popescu
25 comments:
NOTE:
Dear readers,
At times, some of the comments and / or the materials presented might be in a foreign language and if you wish to translate that to English (or to any other language), please use the automated translator, installed at the bottom of this webpage.
Thank you!
Alice
BIOGRAPHIES
Biography of MIHAI EMINESCU (15 January 1850 – 15 June 1889)
*
MIHAI EMINESCU was a Romanian Romantic poet, novelist, and journalist, generally regarded as the most famous and influential Romanian poet. Eminescu was an active member of the “Junimea” literary society and worked as an editor for the newspaper “Timpul”.
His poetry was first published when he was 16. He went to Vienna to study when he was 19.
The poet's manuscripts, containing 46 volumes and approximately 14,000 pages, were offered by Titu Maiorescu as a gift to the Romanian Academy during the meeting that was held on 25 January 1902.
Eminescu’s notable works include “Luceafărul” (The Vesper/The Evening Star/The Daystar), “Odă în metru antic” (Ode in Ancient Meter), and the “five Letters” (Epistles/Satires).
In his poems he frequently used metaphysical, mythological and historical subjects.
Biography of SPIRU HARET (15 February 1851 – 17 December 1912)
*
SPIRU C. HARET was a Romanian-Armenian mathematician, astronomer and politician. He made a fundamental contribution to the n-body problem in celestial mechanics by proving that using a third degree approximation for the disturbing forces implies instability of the major axes of the orbits, and by introducing the concept of secular perturbations in relation to this.
As a politician, during his three terms as Minister of Education, Haret ran deep reforms, building the modern Romanian education system. He was made a full member of the Romanian Academy in 1892.
He also founded the Astronomical observatory in Bucharest, appointing Nicolae Coculescu as its first director. The crater Haret on the Moon is named after him.
MATERIALS PRESENTED
Poem recited by Rodica P.
*
“RUGACIUNE” (composed by Mihai Eminescu)
*
Craiasa alegandu-te,
Ingenunchem rugandu-te,
Inalta-ne, ne mantuie
Din valul ce ne bantuie;
Fii scut de intarire
Si zid de mantuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, Maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!
Noi, ce din mila sfantului
Umbra facem pamantului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plangeri,
Regina peste ingeri,
Din neguri te arata
Lumina dulce, clara,
O, Maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!
MESSAGE from Alice:
Dear friends,
Once again, until we meet again, best wishes to all!
Sincerely,
Alice
O seara literara deosebita! Discuțiile legate despre poezia si viața lui Eminescu, mi-au adus aminte de anii de școală și mi-au îmbunătățit cunoștințele despre ceea ce a fost de fapt el.
Pe lingă aceasta, sint impresionată să văd cu cita ardoare a vorbit fiecare pe aceasta temă si timpul alocat acestei intilniri pare să nu fie deajuns atunci cind se încing discuțiile.
În anul în care m-am căsătorit am fost și eu într-o vizită în Moldova și am avut plăcerea să văd citeva din locurile în care a trăit acest poet faimos și chiar am fost și la mormintul Veronicăi Micle.
Sint impresionată de pregătirea cu care toți membrii acestui grup se pregătesc pentru serile literare pe care cu atita dedicație le organizezi.
Te felicit din nou pentru ceea ce faci, Alice!
Dana
Article written & presented by Dorina Aldea: “Educatie, culturã si învãtãmânt - gânduri la 15 ianuarie”
(PART 1)
*
Ziua de 15 ianuarie are o dublã semnificatie culturalã: se împlinesc 171 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, iar începand din 2011 sãrbãtorim si Ziua Culturii Nationale. Ca si în alte tãri europene, Ziua Culturii Nationale omagiazã oameni de culturã remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. In România, în data de 15 ianuarie, îi aducem un omagiu lui Mihai Eminescu, poetul nepereche a cãrui opera învinge timpul, dupa cum afirma George Cãlinescu.
România modernã s-a înãltat prin educatie si prin culturã, prin mintea si dedicatia unor bãrbati ilustri, între care s-au numãrat, la loc de cinste SPIRU HARET si TITU MAIORESCU.
Personalitate multilaterala SPIRU HARET– profesor, om de stiintã, om politic, ministru al învatãmântului a rãmas în istorie drept „omul scolii”.
Spiru Haret este cel care a reformat din temelii învãtãmântul românesc, fiind constient cã o tarã în care rata analfabetismului era de aproape 80% nu avea cum sã progreseze. El este cunoscut în primul rând ca fiind „pãrintele” scolii românesti modern, omul care a pus pe picioare sistemul educational din România, în urmã cu mai bine de un secol.
De trei ori ministru al instructiunii publice, el este cel care a edificat sistemul nostru de învãtãmânt, prin construirea de scoli (aproape 2000 de scoli în timpul mandatelor sale), prin înfiintarea grãdinitelor, prin reorganizarea scolilor normale, prin reforme de continut ale învãtãmântului secundar si superior. El este creatorul unui sistem de învãtãmânt neasteptat de modern pentru o tarã aflatã în zorii civilizatiei, prevalent ruralã, eficient si pragmatic, care a servit de model si altor state.
Alaturi de Spiru Haret TITU MAIORESCU, filosof, jurist, scriitor, om politic este considerat, pe drept cuvânt, pãrintele culturii si civilizatiei românesti moderne. Maiorescu este o strãlucitã figurã europeanã, a fondat, alãturi de alti reprezentanti ai elitei Iasilor, “Junimea” si “Convorbiri literare”, fiind mentorul perioadei victoriene a culturii românesti. El este marele descoperitor de genii (Eminescu, Creangã, Caragiale, Slavici). El este cel care i-a ajutat pe scriitorii de talent ai epocii sã se afirme si sã-si consacre numele în capitolul “Marii Clasici” ai istoriei literaturii române. A fost sef al Partidului Conservator, ministru în mai multe rânduri, inclusiv ministrul instructiunii publice, prim-ministru. Mai mult poate decât orice, a fost cel care l-a descoperit pe Eminescu. El, si nu altul, a spus: “Dar poet, poet în toatã puterea cuvântului este Dl. Mihai Eminescu.” („Directia nouã în poezia si proza românã”, 1872). Tot el l-a sustinut pe marele poet, de-a lungul scurtei si tragicei lui vieti.
Dar pânã la Spiru Haret, Eminescu a fost mintea care a vãzut cel mai clar problemele învãtãmântului si as vrea sã le aduc aminte acest lucru cititorilor. Cei doi ani si jumãtate de revizorat si profesorat ai lui Eminescu poate vor pãrea mult prea putini multora dintre cei ce aud de el în calitate de etalon de competentã în acest domeniu.
Dar iatã cât este de actualã, definirea rolului scolii, pe care Eminescu o face într-un studiu intitulat chiar „Educatie si învãtãmânt”: „....scoala n-ar trebui sã fie o magazie de cunostinte strãine, ci o gimnasticã a întregii individualitãti a omului; elevul nu e un hamal care-si încarcã memoria cu saci de coji ale unor idei strãine, sub care geme, ci un om care-si exercitã puterile proprii ale inteligentei întãrindu-si aparatul intelectual, precum un gimnast îsi împuterniceste pânã-n gradul cel mai mare aparatul fizic fie-n vigoare, fie-n îndemânare.”
La vremea sa, pentru ca pericolul în care se aflau copiii care nu deprindeau cititul logic sã nu devinã unul major, Eminescu cerea mãsuri radicale, recomandând repetarea anului chiar, mai cu seamã de la clasa I, dacã nu sunt îndeplinite cerintele de lecturã, cãci aceasta este menirea clasei I.
Article written & presented by Dorina Aldea: “Educatie, culturã si învãtãmânt - gânduri la 15 ianuarie”
(PART 2)
*
Spune acest lucru într-un proces-verbal al unei inspectii fãcute în satul Stânca: „Instructia am gãsit-o slabã. Citirea chiar merge rãu în toate clasele. De aceea domnul învãtãtor nu va mai înainta în clasa a II-a pe nici un elev, care nu va sti a citi perfect, cãci aceasta este menirea clasei întâi.”
Vã amintiti cã ani la rând în România nu a fost permisã repetentia, mai cu seamã la clasele mici? Aceasta era privitã în mod total gresit de cãtre toti factorii - elevul, pãrintele, învãtãtorul însusi sau oficialitãtile, ca o rusine sau ca o pedeapsã, nu ca pe o metodã de fixare a unor deprinderi, de ajutorare a copilului în a-si însusi tehnica lecturii si a întelegerii textului citit sau de a socoti cu mai mare usurintã si de a lucra într-un ritm mai lent, mai potrivit nevoilor lui de moment, fãrã de care nu va putea progresa mai târziu. Iatã rezultatul! În anii 80 am fost martora unei scene în care unei profesoare, unic întretinãtor de familie, i s-a refuzat completarea catedrei dupã ce a fost întrebatã câti corijenti si repetenti a lãsat în anul scolar anterior, inspectorul care o interpela acuzând-o plin de furie cã aceasta nu este calitate a muncii, ci iresponsabilitate!
Câte modificãri nu au fost în ultimii 30 de ani! Gânditi-vã numai la notarea în învãtãmântul primar. S-a trecut de la note la calificative, iar acum deja se pune problema sã schimbãm si calificativele. La fel stau lucrurile în privinta disciplinelor scolare. Unele au un numãr mult mai mare de ore, iar altele foarte putine. Unele nu se fac deloc. Nu existã un echilibru. S-a tot pus problema cã programele scolare sunt foarte încãrcate – cã din perioada comunistã erau încãrcate, dar în loc sã se ajungã la o decongestionare a lor, au rãmas la fel, poate chiar mai încãrcate decât în comunism. ªi-atunci, sistemul este foarte criticat de toatã lumea, si de pãrinti, si de specialistii în educatie. Încã nu s-a oferit o alternativã elevilor care nu sunt atât de preocupati de partea de culturã generalã, de acumularea de informatii.
Dacã în scoalã, nu ne întoarcem la simplitate, claritate si esentã, cum îndemna Eminescu în rapoartele inspectiilor sale ca revizor scolar, fãcând trimitere la exemplul mai mult decât pozitiv al învãtãtorului I. Creangã, vom continua sã perseverãm în gresealã.
Dacã nu-i vom face pe copii sã citeascã pentru a putea reda apoi prin cuvintele lor ceea ce au citit, mai pierdem câteva generatii. Noi, cei mai în vârstã, care am fãcut cât de cât o scoalã normalã, dispãrem. Dar odatã cu noi dispare si ideea de normalitate. Nici mãcar nu se va mai sti cã se poate si altfel. Probabil am rãmas în tarã o mânã de oameni, tot mai obositi si hãrtuiti de sicanele vietii cotidiene, încât numai de scrierea sau vorbirea corectã nu ne mai arde. Nu mai avem oameni care sã ne repare o instalatie electricã, darãmite oameni care sã fie vigilenti în spatiul limbii si al culturii. Ar fi idealã o grijã a noastrã, a tuturor, ca o dovadã de pretuire a limbii materne.
Article written & presented by Dorina Aldea: “Educatie, culturã si învãtãmânt - gânduri la 15 ianuarie”
(PART 3)
*
În România, existã zeci de universitãti, private si de stat. Anual, pe portile lor ies sute de mii de absolventi. Totusi, statisticile picteazã un tablou sumbru: în 2016, numai 19,2% din populatia salariatã a tãrii avea studii superioare – România clasându-se pe ultimul loc în UE, unde media era de 33%. sirul asa-numitelor „fabrici de diplome“, care cuprinde atât universitãti de stat, cât si particulare, a dus în derizoriu ideea de a încheia un ciclu superior de învãtãmânt. Scandalul care a deschis cutia Pandorei universitare a implicat Universitatea „Spiru Haret“ din Bucuresti, care în 2009 ajunsese la 300.000 de studenti în numai cinci ani de când lãsase deoparte educatia si se lansase în industria de tipãrit adeverinte si certificate de absolvire. Zece ani mai târziu, se discutã despre analfabetismul functional aproape ca despre o amenintare la adresa securitãtii statului – ceea ce poate cã si este. România este tara cu cea mai mare ratã de analfabetism functional din UE, cu 42% din elevi incapabili sã înteleagã un text citit la prima vedere, conform studiului prezidential România Educatã, realizat în 2018.
Mai sunt foarte multe de spus despre cât de actual si de prezent este Eminescu în zilele noastre, dar închei cu o definitie a lui datã cãrtii care ar trebui sã-i punã pe gânduri pe toti cei care se gândesc responsabil la viitor: „O carte de citire nu e numai o enciclopedie nationalã; ci, dacã e bunã si cu îngrijire lucratã, precum au început a se lucra, ea revarsã în mii de capete aceleasi cunostinte, fãrã de nici o silã, cãci nu se-nvatã pe de rost; ea inspirã la zeci de mii de cetãteni viitori aceeasi iubire pentru trecutul si brazda pãmântului lor; ea preface, dupã o justã observatie, o masã de indivizi, ce se întâmplã a locui pe aceeasi bucatã de pãmânt, într-un popor ce mentine o tarã.”
Eminescu credea în viitor.
Am visat mereu o altã soartã, / Pe acest frumos, strãbun pãmânt / Eminescu-i steaua ce ne poartã, / Eminescu-i tot ce-avem mai sfânt.”
Dorina Cornelia Aldea, Vancouver
Draga Alice,
Parerea mea asupra interventiei (lor) tale are doua aspecte.
Cu care vrei sa incep, cu cea buna sau cu cea rea?
Am sa incep cu cele doua bune:
=> TOTUL A FOST EXCEPTIONAL SI CRED CA MAI TREBUIAU, CEL PUTIN DOUA SAU TREI ORE, PENTRU UN ASEMENEA EVENIMENT CULTURAL NATIONAL.
=> SUNT UN NATIONALIST, CU TENDINTE DE ULTRA SI PENTRU CA ORIGINEA NOASTRA ESTE DACO-GETA DE GINTA LATINA, VA INVIT PE TOTI SA GANDIM LA FEL.
NICIODATA SA NU UITE NIMENI DINTRE NOI, CA SUNTEM SI VOM RAMANE R O M A N I.
II FELICIT PE TOTI CARE GANDESC CA MINE, PE CEILALTI II ROG SA INCERCE SA SE REORIENTEZE.
Si cea rea => REVIN LA UNA SAU DOUA MOMENTE, CAND TE-AM MAI RUGAT, SA RENUNTI LA NE MULTUMI NOUA, PENTRU PREZENTA SI COLABORARE, CAND NOI TREBUIE SA-TI MULTUMIM TIE, PENTRU TOATE CELE FACI SI PE CARE LE PUI LA DISPOZITIA NOASTRA, NOI FIIND NISTE FIGURANTI, INTR-O PIESA DE TEATRU, REGIZATA SI ALCATUIT SCENARIUL, NUMAI DE PERSOANA TA.
DAR...
PENTRU ASTA TE FELICIT DIN TOATA INIMA!
SA AUZIM NUMAI DE BINE.
Cu respect,
Dr. Parvu Victor (Parvu seniori)
Draga Alice,
Anul acesta, pe data de 15 ianuarie, a fost prima intalnirea a Grupului “Alice & Friends” avand ca tema Eminescu si Ziua Culturii Nationale. Din pacate, datorita pandemiei, evenimentul s-a desfasurat tot on-line, ca si anul trecut, dar am pastrat bucuria de a asculta si transmite un colaj de ganduri, amintiri, versuri alese, cantece, pentru ca spiritul lui Eminescu a fost cu noi, timp de doua ore.
Domnule Eminescu, in aceasta zi te-am comemorat si ne-au troienit cu drag aduceri aminte. Da, noi am fost purtatorii aducerii aminte ca a fost odata pe pamanul nostru binecuvantat un Poet ca nici un altul de frumos la chip, la suflet, la gand, la cuvant.
Pentru ca tu, Domnule Eminescu, ai fost Luceafar pe bolta creatiei pentru ca ai iubit mult Romania și poporul, in seara asta ti-am dat ceea ce ti se cuvine: nemurirea!
Am trait o mare bucurie in aceasta seara pentru ca am aflat cate un firicel nestiut de biografie si povesti despre locul unde ai trait tu, Domnule Eminescu. ”Poate ca povestea este partea cea mai frumoasa a vietii omenesti…. cu povesti ne legana lumea, cu povesti ne adoarme”.
Draga Alice, de data asta evenimentul a iesit din tiparul obisnuit. A fost o expunere atípica, frumos prezentata de tine, inca de la inceput.
Te felicit pentru modul placut si elevat in care conduci grupul, alegi subiectele, organizezi si moderezi discutiile cu invitatii.
Felicitari si la cat mai multe intalniri care sa straluceasca precum Luceafarul!
Dorina
Poem recited & composed by Teodor Trandafir
*
Lui EMINESCU la 170 de ani, de la nasterea sa (15 Ianuarie, 1850)
*
Si la margine de lume, ne mandrim cu al sau nume
Ce strabate ne-ncetat, pamantul in lung si-n lat
De cand a-nceput a scrie, minunata-i poezie
In care-a cantat mereu, dorur-le neamului sau
Unele dragi si senine, altele de jale pline
Pe care le-a imbracat, in strai mandru si curat
In grai dulce, romanesc, ce cu dragoste-l rostesc
Si in tara lor toti fii, si-n afara Romaniei!
Cu har binecuvantat, si natura a cantat
Luna cea de farmec plina, lacul bland, cu apa lina,
Muntii nalti, intinsa mare, codrul cu-ale lui izvoare,
Necuprinsul univers, si-al Luceafarului mers
Dragostea de neam si tara, in istoria milenara
Si cu daruire-a scris, si-a tinut mereu aprins
Focul cel etern si sfant, al iubirii pe pamant!
Si-a mai pus in poezie, si-o dulce melancolie
Despre viata trecatoare, si a omului schimbare,
„Numai omu-i schimbator, pe pamant ratacitor”;
Sau despre desertaciune, cand cu-ntelepciune spune,
„Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o sfarmi, orice ai spune
Peste toate, o lopata de tarana se depune”!
Ori, daca ne gandim la viata ce-o traim,
Cand, ca “un vis si-o umbra, prin ea calatorim”!
.............................................................................
Pentru zestrea ce-ai lasat, nu vei fi nicicand uitat
Cu noi vesnic vei trai, cat pe lume, noi vom fi!
Si-azi, cu drag te-aniversam, si-un gand bun iti indreptam
S Si cu el al nostru dor, Luceafar nepieritor!!
Teodor Trandafir
Vancouver, 15 Ianuarie, 2020
In cadrul intalnirii respective, programata de Dna. Alice, fondatoarea si coordonatoarea Cercului ce-i poarta numele, intr-o atmosfera de sarbatoare si mare simtire patriotica, toti participantii in frunte cu inimoasa Dna. Alice, si-au adus o frumoasa contributie la omagierea marelui nostru Eminescu, de la a carei nastere s-au implinit anul acesta 171 de ani!
Astfel, s-au facut detaliate evocari asupra vietii si operii poetului, fiecare venind cu cate ceva nou, necunoscut inca din biografia Luceafarului Poeziei romanesti, in dorinta de a-i contura si mai bine marea-i personalitate si talentul nemaiintalnit pana acum in ale poeziei, totdeauna plina de sensibilitate si nuante filozofice caracteristice marelui nostru geniu.
S-au interpretat si cantece pe versurile lui Eminescu, s-a vorbit asa cum era si firesc elogios, despre inceputurile, trairile si sfarsitul tragic al acestui mare iubitor de neam si tara, care ne-a ridicat in ochii intregii lumi, spre marea sa lauda! Dar, care nu a fost indeajuns de apreciat cat a trait, de catre unele figuri politice corupte, pe care aspru le critica.
S-au facut alese referiri de catre Dna. Alice si la Ziua Culturii romanesti care a fost declarata ca Zi oficiala, in15 Ianuarie, tot in cinstea marelui nostru poet.
Spre satisfactia tuturor participantilor care ar mai fi avut multe de spus daca nu se epuizau asa repede cele aproape 3 ore de "convorbiri literare", ce au avut loc, reuniunea s-a incheiat intr-o atmosfera de profunda spiritualitate Eminesciana.
Calde felicitari tuturor celor care l-au omagiat pe Mihai Eminescu, de Ziua lui, spre lauda Comunitatii noastre Romanesti din Vancouver si de pretutindeni!!
Teodor Trandafir,
18 Ianuarie, 2021
Dearest Alice,
Thank you for the social evening celebrating Eminescu’s 171 birthday!
There was no surprise the event you organized ended up being such a success due to your special enthusiasm and talent in organizing special events.
It was nice to see that all invited guests contributed with interesting facts from Eminescu’s life, poems, quotes, songs, prayer, etc.
The evening went smooth, pleasant and fast.
Best regards
Rodica and Dean Phillip
”Noi copii ai lumii mici”
Vorbeam de Eminovici
Ridicat-am “colbul cartii”
La ceasul tarziu al noptii,
Cu patima, cu “rugaciune”
Discutaram ore bune…
Facut-am prezent din trecut
Pentru ROMANUL ABSOLUT
Multumesc pentru o “seara bogata” si pentru bucuria de a-l renvia pe Eminescu, despre care Mircea Eliade spunea “el este intr-un anumit fel, intruparea insasi a acestui cer si a acestui pamant, cu toate frumusetile, durerile si nadejdile crescute din ele […]Recitindu-l pe Eminescu, ne reintoarcem, ca intr-un dulce somn, la noi acasa.”
http://www.mihai-eminescu.ro/mircea-eliade-eminescu-este-intruparea-cerului-si-pamantului-romanesc/
Dragă Alice,
Îți mulțumesc pentru invitația de a lua parte la celebrarea anuală a poetului Mihai Eminescu, care este poetul meu român favorit.
A fost o seară literară frumoasă, interesantă, iar pe lângă a asculta toate prezentările, mi-a făcut mare plăcere să-mi reamintesc de momente frumoase, când eram mică - trăind in România și când mama îmi recita poeziile lui Eminescu.
Îți mulțumesc ție și prietenilor noștri pentru participare și pentru aprecierea poetului nostru Eminescu – mândria României!
Asiza
Iti multumesc pentru comentariu, prezenta si apreciere, Dana! Intr-adevar, am avut cu totii parte de o seara de exceptie, cu prezentari interesante si mai mult decat atat, insotite de elaborate discutii pline de miez.
Cu drag,
Alice
Sincere multumiri pentru comentariu, participare si apreciere! Mi-a facut o mare place ca impreuna cu sotia sa ne puteti fi aproape. Este adevarat, de cate ori ne intalnim in cadrul acestui grup discutiile iau avant foarte usor si timpul nu este niciodata suficient, dar este bine ca mereu va exista o ”data viitoare”.
Pana la proxima revedere, va doresc la toti numai bine!
Alice
Sincere multumiri pentru mesaj, prezenta si sustinere, draga mea Dorina! Intr-adevar, a fost o reala placere sa fim cu totii la o intalnire de grup asa de speciala, chiar daca vremurile socializarii sunt destul grele; ne bucuram ca tehnologia ne ajuta sa nu ne instrainam atat de mult unii fata de altii. Discutiile pline de miez care s-au derulat asa de placut de-a lungul intregii seri au fost stimulante si presarate din plin cu detalii inedite legate de viata genialului Eminescu....o seara de suflet, care (la fiecare in parte) ne-am mers la suflet.
Pana la proxima revedere iti doresc numai bine - atat tie cat si intergii familii!
Alice
Calde multumiri pentru mesaj, participare cat si pentru modul elocvent in care ati reiterat scenariul serii!
In continuare va doresc numai bine!
Alice
My dearest Rodica,
You are most welcome and I reciprocate with my appreciation for your kind words! I was so happy that you and Dean coul join us and share with the group your thoughts on the chosen theme.
Until next time, my best best regards to both of you!
Alice
Cu tot dragul, Emilia....mi-a facut o reala placere sa ni te poti alatura!
Eminescu – ”ganditorul national”....” este tot ce ne-a ramas neintinat din apele, din cerul si din pamantul nostru romanesc.”, asa dupa cum spunea candva Mircea Eliade.
*
Fragment din articolul intitulat ”Mircea Elidade: Eminescu este întruparea cerului şi pământului românesc”
“Ce inseamna, pentru noi toti, poezia, literatura si gandirea politica a lui Eminescu, o stim, si ar fi zadarnic s’o reamintim inca o data. Tot ce s’a creiat dupa el, dela Niculaie Iorga si Tudor Arghezi pana la Vasile Parvan, Nae Ionescu si Lucian Blaga, poarta pecetia geniului, cugetului sau macar a limbei eminesciene. Rareori un neam intreg s’a regasit intr’un poet cu atata spontanitate si atata fervoare cu care neamul romanesc s’a regasit in opera lui Mihail Eminescu.
Il iubim cu totii pe Creanga, il admiram pe Hasdeu, invatam sa scrim de la Odobescu, il respectam pe Titu Maiorescu si anevoie putem lasa sa treaca mult timp fara sa il recitim pe Caragiale. Dar Eminescu este, pentru fiecare din noi, altceva. El ne-a revelat alte zari si ne-a facut sa cunoastem altfel de lacrimi. El, si numai el, ne-a ajutat sa ne intelegem bataia inimei."
Cu mare placere, draga mea Asiza! Tare mult m-am bucurat ca ai putut sa participi si ca ti-ai adus aminte de frumoase momente de alta data, care chiar daca sunt petrecute cu multi ani in urma, totusi au capabilitatea sa atinga corzi adanci ale sufletului.
Te imbratisez si pana la urmatoarea intrevedere iti doresc numai bine!
Alice
New comments are not allowed.